Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     
 
Prima Ziarul

Ziarul
Miscare nationala |  Versiune tipar
Inapoi
 
 
 

Scrisoare din Italia

Оmprejurări dificile оn octombrie 2001 am ajuns оn Italia, la Torino. Cвnd am văzut parcurile pline de consвngeni, care emigraseră оn căutarea unei surse de existenţă m-a luat frica – moare un neam! Doamne, ce ne facem? Mai tвrziu, stabilindu-mă cu lucrul оn Mestre de Veneţia, com. Mirano оntr-o familie de aristocraţi оn calitate de guvernantă, оn castelul lor cu trei etaje şi apartamentele luxoase şi doldora de argintării, aurării, aramă m-am resemnat cumva. Am fost primită convenţional ca mulţi alţi emigranţi din diferite ţări ale lumii pвnă voi оnvăţa limba şi voi fi verificată din punct de vedere al corectitudinii, curăţeniei, cinstei şi devotamentului faţă de familia care m-a acceptat, dar mai ales, faţă de contele Alberto, care era după un accident vascular şi cum convenisem оn contract, urma să-i fiu mвna lui dreaptă.

Limba am оnsuşit-o timp de o lună. Am fost оndrăgită şi de conte şi de cele trei fiice ale lui: Paula, Claudia şi Emilia. Toate mergeau bine. Mi-au stabilit оn contractul de „lavoro” – 1.500 de lire italiene, adică 600 de dolari, iar după 1 ianuarie 2002 – 800 de euro.

Dar cu atвt mai mult mă copleşise dorul de casă, de grai, de rude, de copii, prieteni – de o Moldovă оntreagă. Am colaborat cu „Gazetta del Nord o Venezia”: Duminica, cвnd ca şi toţi ai noştri eram liberă, după ce transmiteam acasă pachete cu cadouri la cei dragi, ne retrăgeam оn vreun parc şi оn timp ce serveam din cele ce primeam de acasă: brвnză de oi, carne, pastrama, vin roşu de butoi, făceam schimb de impresii.

Am cunoscut sute de basarabeni care lucrează оn Torino. Milano, Brescio, Verona, Vicenţa, Padova, Mestre, Venezia, Bolognia, Parma, Roma, Napoli, Benevento ş.a., pripăşiţi din cauza regimului comunist din Moldova, V.Voronin, M. Lupu, V. Drăgănel, Petru Griciuc (fostul meu prim-secretar al raionului Cimişlia – eu fiind pe vremuri secretar de partid la Liceul „Mihai Eminescu”) şi оncă a multor altor negospodari.

Bată-l vina de ban lung

M-a făcut la drum s-apuc,

Să bat lumea-n lat şi-n lung,

După bani, după cвştig.

Au trecut doi ani şi-o lună,

Fac bani pentru-o viaţă bună,

Dar m-apucă cвte-un dor,

De-mi vine spre voi să zbor.

Dorul, dorul mă apasă

La cuibuşorul de acasă.

La bărbat şi la copii

Ce m-aşteaptă zi de zi.

Inimioară, tristă nu mai fi,

Of, soră şi măi frate,

Viaţă prin străinătate...

Nimeni seara nu m-aşteaptă

Nici la masă, nici la poartă,

Inimă оndurerată.

Cine s-ar mai оndura

Prin străini mult timp să stea.

Banul cum оl face omul,

Tulburвndu-i viaţa, somnul.

De nu ai pe lume bani –

N-ai prieteni, nici duşmani,

Iar de ai multe parale,

Care-i rostul vieţii tale?

Ana Maria COJOCARU,

originară din comuna Cioara, r-nul Hвnceşti

O filială a Forului Democrat al Romвnilor din Moldova оn Italia

Suntem peste o sută de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care muncim оn Italia. Am decis să constituim aici o filială a Forului Democrat al Romвnilor din Moldova. Ne dorim şi noi оn Uniunea Europeană оmpreună cu Romвnia.

Suntem cu voi!

Nu ne uitaţi!

Ana Maria COJOCARU,

or. Roma, originară din com. Cioara, r-nul Hвnceşti

Italia Napoli:

Svetlana GUŢU, originară din Cioara, Hвnceşti, actualmente - оn Napoli;

Zinaida PRISĂCARI, Donduşeni, Napoli;

Natalia CULACSIZ, Ismail, Napoli;

Viorel ŢURCANU, Chişinău, Napoli;

Lilia ŢURCANU, Chişinău, Napoli;

Zinaida CEBOTARI, Chişinău, Napoli;

Galina GROSU, Cioara, Benevento;

Tamara CAZACU, Cimişlia, Napoli;

Svetlana BUCĂTARU, Cimişlia, Napoli;

Lolita PRODIUS, Cernăuţi, Napoli;

Alexandru PRODIUS, ernăuţi, Napoli;

Agafia CAZACU, Cimişlia, Brescia;

Gheorghe DUCA, Cimişlia, Brescia;

Tatiana DUCA, Cimişlia, Brescia;

Eudochia GUJUMAN, Cimişlia, Brescia;

Valeriu GUJUMAN, Cimişlia, Brescia;

Ion CARAUŞ, Cimişlia, Brescia;

Gheorghe DUCA, Cimişlia, Brescia;

Lilia DUCA, Cimişlia, Brescia;

Maria DUCA, Cimişlia, Brescia;

Veneţia, Mestre, Padova:

Lilia GASAN, Cimişlia, Venezia;

Vera COROIAN, Cimişlia, Venezia;

Gavril COROIAN, Cimişlia, Venezia;

Valentin CHIORPEC, Cimişlia, Venezia;

Valeriu CHIORPEC, Cimişlia, Venezia;

Alexandru OLOG, Cimişlia, Venezia;

Diana OLOG, Cimişlia, Venezia;

Elena GAIBU, Cimişlia, Mestre;

Angela GAIBU, Cimişlia, Mestre;

Oxana GAIBU, Cimişlia, Mestre;

Ion GAIBU, Cimişlia, Mestre;

Nicolae GAIBU, Cimişlia, Mestre;

Lidia ŢONCU, Hвnceşti, Padova;

Victor ŢONCU, Hвnceşti, Padova;

Alexandra ŢONCU, Hвnceşti, Padova;

Ana PUCALIOV, Cimişlia, Torino;

Ecaterina PUCALIOV, Cimişlia, Torino;

Elena PUCALIOV, Cimişlia, Torino;

Natalia RUSU, Cimişlia, Torino;

Raisa BALTAJI, Cimişlia, Torino;

Vlad POCITARI, Chişinău, Roma;

Viorica TOCARI, Cimişlia, Roma;

Oxana TOCARI, Cimişlia, Roma;

Diana TOCARI, Cimişlia, Roma;

Maria HAIVAZ, Başcalia, Roma;

Lidia CHIOIRIGA, Donduşeni, Parma;

Galina COROIMAN, Cimişlia, Parma;

Georgeta CASAPU, Leova, Parma;

Vera SCRIPNIC, Hвnceşti, Parma;

Iurie SCRIPNIC, Cioara, Parma;

Eugenia COPĂCEANU, Cioara, Parma;

Valeriu COPĂCEANU, Cioara, Parma;

Maria OJOG, Cioara, Parma;

Eugen CIOBANU, Chişinău, Parma;

Tatiana CIOBANU, Chişinău, Parma;

Lidia CHINRIGA, Donduşeni, Parma;

Constantin SCRIPNIC, Cioara, Parma;

Veronica CORNESCU, Cimişlia, Italia;

Ştefan CORNESCU, Cimişlia, Italia;

Agafia CAZACU, Cimişlia, Brescia;

Liubovi PACI, Cimişlia, Roma;

Vitalie PACI, Cimişlia, Roma;

Nicolae GUDUMAC, Cimişlia, Brescia;

Eudochia GUDUMAC, Cimişlia, Brescia;

Tatiana DUCA, Cimişlia, Brescia;

Vladislav DUCA, Cimişlia, Brescia;

Ana JINGAN, Orhei, Venezia;

Dorina ŢIPLE, Slatina (Transcarpatia), Roma;

Liuba FIODOROV, s. Batвr, Cimişlia, Napoli;о

Vasile DABIJA, s. Codreni, Cimişlia, Napoli;

Viorica DABIJA, s. Codreni, Cimişlia, Napoli;

Elena CIOBANU, s. Filipeni, Leova, Torino;

Tamara POPA, Sărata-Galbenă, Hвnceşti, Venezia;

Mihail PВNZARU, Drochia, Venezia.

Dragă redacţie

Urmărim cu mare bucurie şi speranţă trezirea demnităţii naţionale a tot mai multor consвngeni şi compatrioţi, care ca un fluviu alimentвndu-se cu noi şi noi afluenţi, devine tot mai mare şi mai puternic. FDRM ne este ca un far, ce ne arată calea dreaptă care ne va scoate din zăpăceala оn care am fost aduşi de sistematicele minciuni ale neprietenilor şi rătăciţilor care, spre regret, s-au pomenit la cвrma ţărişoarei. Suntem profund recunoscători săptămвnalului „Literatura şi arta” care sistematic publică articole, dialoguri, comentarii de mare valoare istorică, economică, psihologică, ale savanţilor, politicienilor, jurnaliştilor (A. Moraru, I. Batcu, M. Morăraş, M. Patraş, Iu. Colesnic, I. Sofronie, V. Dulgheru ş.a.) care ne ajută să găsim răspunsuri la multele оntrebări ce ne frămвntă.

Din toată inima dorim să fim membri ai FDRM şi susţinem aderarea R.M. la UE la 1 ianuarie 2007 conform Declaraţiei Băsescu.

Ludmila SURUGIU, Cotiujenii Mari, r-nul Şoldăneşti;

Maria GUJA, Cotiujenii Mari, r-nul Şoldăneşti;

Nicolae SURUGIU, Cotiujenii Mari, r-nul Şoldăneşti;

Maria SURUGIU, Cotiujenii Mari, r-nul Şoldăneşti;

Eduard SURUGIU, Chişinău;

Maria FURTUNĂ, Chişinău.

Deşteaptă-te, popor!

Deşteaptă-te, popor!

Treziţi-vă, săteni!

Ni-i scris pe viitor

Unire, moldoveni!

La Nistru şi la Prut,

La poale de Carpaţi

Ai noştri оn trecut

Şi azi ai noştri fraţi

Uniţi de-acelaşi grai

La Dunăre, la Reni

Pe jumătăţi de plai,

Unire, moldoveni!

Consider că aceste versuri-chemare scrise de regretatul Ion Vatamanu – Om cu inimă mare, scriitor, parlamentar, profesor... sunt actuale azi şi sper ca visul lui să devină realitate оn reоntregirea Neamului Romвnesc оntr-o Romвnie mare, să trăim оntr-o ţară civilizată оmpreună cu toate ţările civilizate din UE.

A venit ceasul multrвvnit al deşteptării. A trebuit să mai оmbătrвnim cu 15 ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova ca să apară un оnger prevestitor, de bine numit Traian Băsescu – salvator al neamului romвnesc, care ne-a оntins frăţeşte, bărbăteşte mвna şi aşteaptă cu dвnsa оntinsă pentru ca noi, basarabenii, să zicem: „Da!” şi să-i strвngem strвns mвna, să ne ţinem bine ca să nu ne poticnim оn drum spre Uniunea Europeană.

Şi fie ca Bunul Dumnezeu să le lumineze cugetul, minţile, să le оmbuneze inimile parlamentarilor noştri şi оn primul rвnd să-i dea оnţelepciune dlui V. Voronin – preşedintele ţărişoarei noastre care trebuie să-şi dea seama că doar cu Romвnia Mare ne va putea uni cu familia ţărilor civilizate – U.E. Cu ea vom avea parte şi noi, moldovenii, de o viaţă prosperă, fiii şi fiicele noastre nu vor părăsi vetrele strămoşeşti, vor avea de lucru aici, оn ţară, unde vor veni investitori, iar noi ,pensionarii, vom avea o pensie decentă şi o odihnă binemeritată, după 40-45 de ani de muncă ne vom putea şi noi permite să plătim оngrijitori şi apoi vom scăpa de grijile pentru nepoţi, aceştia avвndu-şi alături părinţii.

Vă chem, scumpii mei concetăţeni de pe această palmă de pămвnt numită R. Moldova, cărora nu vi-e indiferentă soarta copiilor urmaşilor noştri să luptaţi pentru оmbunătăţirea vieţii noastre.

Susţin Forul Democrat al Romвnilor din Moldova.

Cu respect,

Ecaterina GUŢU,

Răspopeni, Şoldăneşti.

Corupţia la nivel de Guvern

Pe vremea regimului sovietic am avut ocazia să lucrez оn aparatul Guvernului (1968-1970) оn calitate de referent la Secţia de Construcţii şi Arhitectură. La lucru am fost primit de directorul general al aparatului de miniştri Luca Stepan Diocenco. Ne-a făcut o informaţie despre lucrul ce urma să-l efectuăm. La sfвrşitul convorbirii ne-a prevenit că dacă cineva dintre noi va folosi оn timpul lucrului telefonul de serviciu оn scopuri personale imediat va fi eliberat din funcţie. Cвt am lucrat acolo nu primeam salarii mari şi nici nu ne foloseam de facilităţi speciale cum credeau unii. Cu toate acestea lucram cinstit. La plвngerile cetăţenilor reacţionam imediat. Оn timp de zece zile cetăţeanul primea răspuns. Оn cele mai multe cazuri rezolvam problemele. Acuma nimeni dintre demnitarii statului nu reacţionează la plвngerile cetăţenilor, nu le rezolvă problemele. Nu reacţionează nici la materialele critice din presă. Cum se respectau legile şi se lupta cu cei care le оncălcau prea bine ştiu V. Voronin, C. Calin, V. Mişin ş.a. din anturajul conducerii actuale care pe timpul acela ocupau posturi mari оn conducerea republicii, dar acuma se fac morţi оn păpuşoi şi nu văd ce fac cei promovaţi de ei оn posturi оnalte de conducere. Ca exemplu poate servi cazul cu maiorul C. Domnişor. Ministrul de Interne Papuc, care este obligat să se ocupe cu combaterea corupţiei şi a mafiei, chiar el se ocupă cu chestiuni murdare. Ilegal şi-a оnsuşit orderul de repartiţie a unui apartament emis de Primăria mun. Chişinău pe numele domnului Domnişor, fără ca să-l pună la curent, a făcut reparaţi euro, a mobilat-o оn stil modern şi altcineva se folosea de el, numai nu familia lui Domnişor. Pe ce bani s-a făcut reparaţia şi s-a cumpărat mobilă scumpă? Cвnd acest caz a ieşit la suprafaţă şi deputaţii din opoziţie au cerut ca tov.Papuc să fie temporar оnlăturat din funcţie ca să nu influenţeze cercetările, colegii lui de partid comunist imediat i-au sărit оn apărare (Mişin, Lupu ş.a.), motivвnd că conform prezumţiei de nevinovăţie, acesta nu poate fi оnlăturat din funcţie. Bine, dar de ce alţi bănuiţi care nu fac parte din Partidul Comunist au fost eliberaţi din funcţii pвnă a fost dovedită nevinovăţia lor (Şerban, Paladi, Modвrcă ş.a.)? Reiese că corupţia şi mafia оnfloreşte оn structurile statale şi оn partidul comunist, din motiv că sunt susţinute de către conducerea de vвrf. Acest lucru l-au fixat şi organismele internaţionale. Cetăţenii republicii urmează să tragă o concluzie corectă ca la alegerile viitoare să nu mai voteze pentru cel mai corupt partid – partidul comunist.

Toni PRODAN, membru al FDRM

Boschetarii din Rusia se mută pentru perioada iernii оn Moldova

Zilele trecute оn troleibuzul ce trecea pe lвngă gară urcă la staţie o persoană care la prima vedere nu se deosebea de altă lume decвt cu un miros оnţepător. La оnceput mă gвndisem că acea persoană a călătorit mai multe zile cu trenul. Dar văzвnd că unii călători din troleibuz părăsesc grăbit banchetele şi se retrag mai оntr-o parte de acea persoană doldora de miasme, astupвndu-şi nasurile, nu оncăpea nici o оndoială că persoana respectivă este un boschetar, proaspăt sosit din alte localităţi. Nu trecuse nici un minut că mirosul insuportabil ajunse оn toate ungherele transportului оn comun. Conductoarea оl observase şi ea. A оnceput să-l mustre ca să-l convingă să coboare la următoarea staţie, menţionвnd supărată – pentru ceilalţi pasageri – că au dat năvală оn Chişinău asupra iernii boschetarii din Rusia şi că mereu se confruntă cu ei.

Boschetarul reacţionase bombănind la spusele conductoarei: „Ne ponimaiu! Govori pe-russki! Ia s poezda Moscva-Chişinev. Ia vernulsea na rodinu” („Nu оnţeleg! Vorbeşte ruseşte! Eu am venit cu trenul Moscova- Chişinău. M-am оntors acasă”). Оn zadar se străduia conductoarea să-l convingă să coboare. El оi aminti că există nişte drepturi ale boschetarilor recunoscute оn оntreaga lume. Ştiaţi că оn R. Moldova există şi o asociaţie a boschetarilor pe care o conduce un fost colonel de armată sovietică?! Acesta a luptat оn Afganistan. Pieptul lui e plin cu decoraţii. Şi ca orice colonel are toate şansele să devină şi general. Iar un general lesne poate deveni şi mai şi...

E suficient să dorească ei, boschetarii. Cică Banca Mondială a repartizat resurse R. Moldova pentru a le construi boschetarilor apartamente. Unde-s banii? Vin alegerile... Puterea actuală zice că va intra оn UE. Boschetarii o să se ducă şi mai spre vest: vor dormi оn culcuşurile pe care şi le vor face sub Turnul Efel din Paris sau altundeva..

Оmi amintisem cum pe timpul guvernării lui Bill Klinton un boschetar a fost filmat оn preajma zidului misterios al Kremlinului din Moscova, care оi cerea ultimativ SUA să оntoarcă Rusiei Alasca. Acea secvenţă fusese difuzată de programul 1 al postului ORT.

Vine frigul şi boschetarii se оndreaptă ca păsările spre părţile sudului. Mai bine un mic Chişinău decвt o nemărginită Rusie, zic ei, cвnd cad zăpezile. Vin boschetarii din Rusia mai aproape de UE. O fi şi asta o speranţă pentru ei. Aşteaptă şi dвnşii să le vină norocul.

Ion FIODOROV

 

 

Un apostol al Neamului Romвnesc

„...Este un romвn basarabean, care ne face cinste. Are darul scrisului şi al vorbirii şi cum cauza noastră trebuie susţinută şi de aici оnainte, noi avem tot interesul să-l ştim angajat...”

Pan Halippa

Sergiu Grossu s-a născut la 14 noiembrie 1920 оn familia lui Ion şi a Mariei Grossu in renumitul sat Cubolta din fostul judeţ Balti. Prin fratele său Nicolae se оnrudea cu familia Leonard, vestită оn acele vremuri.

Оn 1927 se mută cu părinţii оn oraşul Bălţi, frecventează şcoala primară Nr.1. avвndu-l ca оnvăţător pe Mihai Popovici, un om de o vastă cultură şi o mare bunătate. Оn anii de ocupaţie sovietică Mihai Popovici a trecut prin lagărele de exterminare sovietică, fiind condamnat la 8 ani pentru romвnism.

S. Grossu a оnvăţat la Liceul ”Ion Creangă” din Bălţi, care a dat Romвniei şi oameni valoroşi, savanţi cu renume, luptători pentru neam şi pămвntul strămoşesc.

Debutează оn anii de liceu. Prima carte e un volum de epigrame ”Muştar”. A fost coleg de clasă cu celebrul lingvist Eugen Coşeriu.

Din cauza unor nedreptăţi săvвrşite de profesorul de geografie Horn, este nevoit să termine liceul оn particular. Fiind la un concurs al Tinerimii Romвne din Bucureşti, la care profesorul Horn i-a interzis să participe, a luat premiul I. Pentru asta Horn l-a lăsat corigent la geografie, cu toate că era cel mai bun elev la acest obiect.

Studiile universitare şi le-a făcut la Bucureşti, luоndu-şi licenţa оn filozofie şi filologie modernă cu menţiunea ”magna cum laudae”. A mai studiat şi teologia la Institutul Teologic din Bucureşti.

Оn 1940 a fost nevoit să se refugieze оn Ţară, fiindcă Uniunea Sovietică a ocupat cu forţa Basarabia. Оn timpul războiului (1941-1943), a fost redactor la direcţia Propagandă a Ministerului Propagandei, la Serviciul Gazetelor (colaborвnd la ziarele Basarabia, Transnistria, Basarabia Literară). Ca publicist, a colindat Transnistria in lung si lat.

A colaborat şi la alte publicaţii precum: “Dacia Rediviva”, “Gazeta Cărţilor”, “Epigrama”, “Viaţa Basarabiei”, “Convorbiri Literare”, “Gвndirea”, “Revista Fundaţiilor Regale”, “Familia”, “Raza” ş.a.

Оn timpul regimului comunist din Romвnia a refuzat să fie profesor оn şcoala comunistă, a fost оmpotriva regimului şi a armatei sovietice care instalase o dictatură acerbă, cu o ideologie criminală. Nu a dorit să servească un regim fără de Dumnezeu. Vindea fructe оmpreună cu fratele său, dădea meditaţii оn particular copiilor din Bucureşti.

Familia Grossu trăia din greu, оn nişte condiţii umilitoare, оntr-o cămăruţă mică, fără electricitate, fără apă şi condiţii elementare. Sergiu dormea cu fratele său pe o ladă, оn frig, neavоnd nici bani, nici haine, căci tot ce agonisiseră o viaţă оntreagă părinţii lor, fusese furat de comuniştii sovietici оncă оn 1940. Sergiu mai era şi bolnav de plămоni, din care motiv n-a fost mobilizat pe front.

Fiind un om religios ţinea predici оn biserici, fiind urmărit de securitatea comunistă romвnească şi supravegheat mereu.

Оn 1948 a luat contact cu cоţiva membri marcanţi ai mişcării ortodoxe de renaştere spirituală „Oastea Domnului”, consacrоndu-şi toată viaţa acestui splendid „vоnt de primăvară religioasă” (fondatorul ei era părintele Iosif Trifa). Оn 1949 „Oastea Domnului” a fost interzisă, iar mulţi dintre fruntaşii ei au fost arestaţi şi condamnaţi. In 1959 e arestat şi condamnat la 12 ani. Aşa „cоnta” оntr-o poezie din оnchisoare :

Doar trupul sufera zavoare

Şi stă cu lanţuri la picioare,

Căci spiritul uitоnd ce-i mersul,

Străbate-n iureş universul

Şi-i liber, spiritul, să zboare.

A lucrat оn detenţie la Canalul Morţii. Eliberat, a fost mereu chemat la securitate. Şi Nicoleta-Valeria, soţia lui, a trecut prin оnchisorile comuniste.

Au reuşit să plece ca turişti оn Franţa unde au cerut azil politic.

Au hotărоt amоndoi că dacă i-a scăpat Domnul din infernul comunist, datoria lor e să lupte оmpotriva acestei ideologii criminale comuniste.

Activitatea soţilor Sergiu şi Nicole Valery-Grossu pe terenul apărării drepturilor creştinilor la libertate religioasă, оn ţările din spatele cortinei de fier, prezintă patru aspecte esenţiale: ziaristică, editorială, radiofonică şi conferenţială.

1 – Astfel, оntre anii 1971-1992, au editat la Paris revista lunară Catacombes, оn limba franceză, „mesagerul Bisericii Tăcerii”, cum era subtitlul ei.

2 – Paralel cu publicarea revistei sus-amintite au pus bazele editurii „Catacombes”, consacrată оn оntregime problemelor creştinilor persecutaţi.

3 – Ţinоnd cont de impactul emisiunilor radiofonice, Sergiu Grossu şi soţia sa au fondat asociaţia „La Chaоne” (Lanţul), organizоnd două feluri de emisiuni, prin RADIO TRANS EUROPA LISABONA: una оn limba franceză, iar alta оn limba romвnă, „Duh şi Adevăr”. Sergiu Grossu a vorbit la Europa Liberă, avвnd emisiunea – „Lumea creştină”.

4 – Mii de persoane au participat la conferinţele (оn care a dezvăluit atrocitatile regimurilor comuniste din URSS, China, Cuba, Vietnam, Coreea de Nord, dar şi din Romвnia lui Ceauşescu) ţinute la: Paris, Bordeaux, Versailles, Besanзon, Dieppe, Tours, Blois, Poitiers, Nantes, Brest, Toulouse, Lyon etc.

După 27 de ani de absenţă, Sergiu Grossu s-a оntors la Bucureşti la 18 ianuarie 1996, cu sicriul Nicoletei-Valeria Grossu, decedată оn Franţa şi a cărei ultimă dorinţă a fost să fie оngropată оn pămоntul natal, lоngă părinţii şi străbunii ei.

Recăpătоndu-şi cetăţenia romвnă, el оşi dă toate silinţele să fie prezent оn viaţa patriei, prin crearea Fundaţiei Foştilor Deţinuţi Politici „Nicoleta Valeria Grossu” (pentru a ajuta material pe victimele nevoiaşe ale călăilor comunişti); prin lansarea unei edituri de spiritualitate creştină „Duh şi Adevăr”, dornic să militeze mai departe pentru hegemonia cauzei lui Hristos pe pămоntul romвnesc; prin оnfiinţarea asociaţiei „Centrul de cultură creştină Nicoleta Valeria Grossu”.

A reuşit să-i editeze cartea „Fii binecuvоntată, оnchisoare”, o poveste zguduitoare despre suferinţele unor femei оn оnchisorile comuniste, unde Nicoleta Valeria a reuşit datorită credinţei оn Dumnezeu să le uşureze viaţa оn acele condiţii mizerabile. Sergiu Grossu a reuşit să facă şi un film despre soţia sa, despre suferinţele din оnchisori cu ajutorul vestitului regizor de la Bucureşti I. Mărgineanu.

Nu şi-a uitat baştina, Basarabia. A оnfiinţat la Chişinău „Centrul internaţional de cultură pentru copii şi tineret „Sergiu Grossu”, acordвnd premii celor mai buni elevi din licee.

A fost primul sponsor al muzeului „Memoriei Neamului” de la Chişinău ajutоndu-l pe fostul coleg de liceu Vadim Pirogan să оnfiinţeze acest muzeu. A sponsorizat cărţile dumisale despre calvarul romвnilor basarabeni sub ocupaţia sovietică.

Datorită lui s-au editat la Chişinău mai multe cărţi despre calvarul comunist care vor rămоne mărturii vii ale suferinţelor romвnilor basarabeni.

Azi, la vоrsta frumoasă de 85 ani, revenit la Bucureşti, continuă să scrie şi să editeze acele cărţi atоt de trebuincioase neamului nostru creştin romвnesc.

A ajuns să fie binecunoscut şi la baştina sa, Basarabia, prin faptele sale, prin nestrămutata credinţă оn Dumnezeu, prin demnitatea de luptător pentru adevăr şi dreptate.

A editat zeci de cărţi оn limba franceză, romвnă. Ele sunt:

1. Muştar -1940

2. Pietre de aducere aminte – 1971

3. La Chaine – 1971 Paris

4. Un rayon de soleil – 1971 Paris

5. ziarul „Catacombes”- 1971, editat timp de 20 de ani

6. Derriere le rideau de bambou – 1975 Paris

7. Au fond de l-abime – 1976 Paris

8. Les enfants du Goulag – 1976 Paris

9. Maitrese, Dieu existe – 1998 Paris

10. Vania Moiseief – 1996, ed. Apostolat des Editions, Paris

11. Calvarul Romвniei creştine – 1992,ed. Convorbiri literare

12. Inscripţii pe un vas de lut – 1994, ed. Roza vвnturilor

13. Оn şfichiul ironiei – 1996, ed. Hrisova, Bucuresti

14. Оn aşteptarea unui pămвnt nou – 1998, ed. Duh şi Adevăr

15. Apocalipsiada.

Etc...

 

Noi, deportaţii şi deţinuţii politici, represaţi de regimul comunist, Vă mulţumim frumos pentru ajutorul frătesc acordat şi Vă dorim din suflet multă sănătate, putere de muncă şi noi realizări оn lupta pentru credinţă, neam şi Ţara Romвnească

Vadim PIROGAN,

Boris MOVILĂ

 

 

   
 
 
Adaugă comentariu (0)
 
Nume:
Comentariu:
Vizitatori: 1304844
sus

© 2014 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD