Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     
 
Prima Ziarul

Ziarul
Alexandru Bantoş, Cavalerul… |  Versiune tipar
Inapoi
 
 
 
Alexandru Bantoş, Cavalerul…

Îl cunosc nici nu mai ştiu de când, dar iată că profesia iubită mă face să scriu despre colegul drag tocmai când se profilează un tânăr şi demn jubileu al lui, într-o vară caniculară tradiţională cumva, cu mult fotbal. Şi fenomenele coincid perfect de la un timp şi cu politica noastră… Dar vorbim despre un tânăr jubileu şi trebuie să accentuăm că pentru Europa şi toată lumea bună vârsta prin preajma căreia ne aflăm, ne plimbăm şi o celebrăm nu prea înseamnă cine ştie ce! Cel puţin pentru bărbaţi este prilejul unui prim şi serios bilanţ, al continuării şi trasării altor importante obiective… Atât.
Alexandru Bantoş nu prea are timp să se gândească la aceste lucruri. Viaţa ştiinţifică şi literară, şi nu numai, a Limbii Române în Basarabia noastră românească nu-i dă nici un răgaz. Mai ales paradoxurile. Şi cunoaşteţi şi dumneavoastră foarte bine că nu este vorba doar de fenomenul lingvistic Limba Română, ci şi de instituţia pusă în serviciul acestuia la Chişinău, în Republica Moldova, Casa Limbii Române „Nichita Stănescu”, al cărui director este, şi de revista serioasă şi elegantă – „Limba Română” – al cărei redactor-şef este. Iar statutul juridic al statului Republica Moldova, şi câţiva jurnalişti, inclusiv cei de la PRO TV, îi tot spun ostentativ şi neîntemeiat „ţară”, chiar dacă ştiu foarte bine că Ţara noastră este una şi-i împărţită criminal de un pact condamnat de toată lumea politică, dar care doar pe porţiunea românească ce include Bucovina şi Basarabia funcţionează pe bază de hotar şi vamă între fraţi – pactul Ribbentrop-Molotov, de el este vorba! Şi Europa politică pare să fi uitat acest detaliu. Adevărul crud este de a ne fi născut într-un ţarc croit de Stalin la beţie, devenit loc predilect al mizeriei politice ruseşti sau slave, ce şi-a făcut un scop din a schimonosi, din a strâmba identitatea naţională a pământului situat strategic în calea foametei native de spaţii excesiv de extinse pe care nu le-a avut, dar pe care şi le doreşte la nesfârşit supuse, subjugate, cotropite. Şi iată aşa se ajunge în Republica Moldova la… 200 de ani de la raptul Bucovinei şi Basarabiei, când limba Română este categorisită şi ca limbă politică cu numele politic şi el de… limbă moldovenească! Şi face această teorie de nici doi bani un politician ce a fost privit şi primit pretutindeni în Europa cu tot optimismul de care este capabil un continent care cunoaşte suficiente pe parcursul istoriei sale, inclusiv două războaie mondiale într-o jumătate de secol, cu teatrul lor dezastruos jucat amplu şi pe teritoriul României.
Vorbeam despre scriitorul Alexandru Bantoş. Este un ziarist de mare forţă profesională şi intelectuală, ce face echipă foarte serioasă de-a lungul ultimilor 20 de ani cu Nicolae Mătcaş, Ion Dumeniuk, Eugeniu Coşeriu, Silviu Berejan, Valeriu Rusu, Anatol Ciobanu… Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Constantin Tănase… Lingvişti, scriitori, savanţi şi publicişti de valoare, personalităţi ce nu obosesc să tot mărturisească adevărul despre calvarul prin care trece Limba Română la ea acasă, despre condiţiile în care Limba Română reuşeşte să reziste în Basarabia într-un spaţiu intens desacralizat de valorile-i native – Limbă, Alfabet, Istorie, Imn, Tricolor, Identitate… Şi face această acţiune nevrednică scursura societăţii, devenită şi coadă de topor în politica de o clipă, actualmente de Opoziţie, foarte talentat împletită cu diferite partide şi partiduţe cu nume menite să încânte democrata Europă, dar pusă în serviciul stelei Kremlinului. Şi această luptă pe viaţă şi pe moarte este dusă şi în revista „Limba Română” şi prin intermediul proiectelor pe care le organizează şi coordonează: reviste tematice consacrate destinelor de savanţi renumiţi ai domeniului lingvistic românesc, scriitorilor notorii, volume cu tematică ştiinţifică de valoarea monografiilor, conferinţe ce rivalizează cu congresele ştiinţifice şi care se dedică aceloraşi meritorii factori, puşi în serviciul Sfintei Limbi Române.
Alexandru Bantoş… Dar cum să scrii şi să vorbeşti despre omagiat fără a aminti despre distinsa sa soţie – Ana Bantoş –, una dintre cele mai frumoase şi elegante scriitoare şi savante! Sunt, cu siguranţă, un deosebit cuplu de vrednici scriitori şi savanţi-filologi pe care-i cunosc şi îi cunoaşteţi şi dumneavoastră. Harnici şi inteligenţi, insistenţi şi inspiraţi, talentaţi şi omenoşi, simpli şi sinceri în egală măsură, Ana şi Alexandru sunt, mai întâi de toate, o admirabilă familie ancestrală şi tradiţională, o pereche de cărturari şi entuziaşti ai cauzei limbii, literaturii şi culturii române. Au doi copii minunaţi – Doiniţa şi Mihai, au şi o bijuterie de nepoţică – Bianca-Alexandrina… Îţi este drag să comunici cu ei, să-i urmăreşti în cadrul evenimentelor, indiferent dacă le organizează şi moderează sau doar participă la ele. Şi ţin pe umeri poverile revistei de prestigiu pe care o cunoaştem şi despre care am vorbit în mai multe rânduri, şi ale instituţiei Casei Limbii Române „Nichita Stănescu” care editează revista, duc poverile luptei continue pentru Adevărul Limbii Române şi Istoriei Române în Basarabia Românească şi ea…  Prieteni vechi, de generaţie, cu Nicolae Dabija, cu revista „Literatura şi arta”, pare a fi „sora” mai mică a ei, cu Forul Democrat al Românilor din Moldova.
În Calendarul Naţional editat de Biblioteca Naţională sub direcţia lui Alexe Rău evenimentului propriu-zis i se acordă spaţiul a mai bine de două pagini… E mult? E puţin? Unul Dumnezeu ştie. Contează accentele puse pe importanţa şi modul de realizare a destinului protagonistului, deoarece anume ele dau dimensiune atunci când vorbeşti despre personalităţi edificatoare, şi printre ele se află şi Alexandru Bantoş. Calităţile native şi pregătirea profesională i-au permis să activeze şi la Radioteleviziunea Naţională, şi la ziarul „Tinerimea Moldovei”, şi la revista „Moldova”, şi la Departamentul de Stat al Limbilor. Ca apoi toate aceste calităţi să se reverse într-o singură cauză – cea a Limbii Române.
Ar mai fi foarte multe de spus despre Alexandru Bantoş, despre activitatea-i. Poate ar fi cazul să fie citat şi Vlad Pohilă, autorul articolului de dicţionar din Calendarul Naţional de care am pomenit mai sus, un alt vrednic şi mare Cavaler al Limbii Române, un alt mare enciclopedist şi mereu îndrăgostit entuziast al ei… Printre rânduri de riguroasă analiză a destinului şi faptei Protagonistului sclipesc suficiente metafore neinventate despre această „publicaţie de stringentă necesitate pentru procesul de renaştere naţională la est de Prut…”, revistă „apreciată în întreg arealul românesc pentru calitatea demersului etico-publicistic şi pentru demersul cultural-ştiinţific de înaltă probă…”  Dar, jubileul de care se apropie Alexandru Bantoş, să nu uităm, este şi tânăr, şi primul serios… Este o vârstă foarte frumoasă pe care şi-o orânduieşte gospodăreşte în lingvistică, în familie şi în societate şi pentru care este respectat, admirat, aşteptat şi felicitat.
La mulţi ani, dragă colega!

Elena TAMAZLÂCARU

   
 
 
Adaugă comentariu (0)
 
Nume:
Comentariu:
Vizitatori: 1277796
sus

© 2014 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD