Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     
 
Prima

Contribuţii remarcabile la ştiinţa bibliografică |  Versiune tipar
Inapoi
 
 
 

Contribuţii remarcabile la ştiinţa bibliografică

Bibliografia contemporană are o solidă bază metodologică ştiinţifică şi informaţională. Printre cei mai cunoscuţi savanţi în bibliografia contemporană un loc aparte îl ocupă Ion Şpac, bibliograf principal la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a A.Ş.M. Numai în ultimii ani Domnia Sa a elaborat şi a publicat două monografii fundamentale: “Revista Viaţa Basarabiei, 1932-1944. Cercetări bibliografice şi informative” (Chişinău, Pontos, 2002, 326 pag.) şi “Revista Arhivele Basarabiei (1929-1938). Studiu documentar-informativ” (Chişinău, Bons Offices, 2006, 255 pag.).
Autorul a realizat un vast program de investigaţii ştiinţifice, a sistematizat conţinutul acestor reviste în conformitate cu cerinţele bibliografice contemporane. Numai în revista “Viaţa Basarabiei” (1932-1944) au fost publicate 3232 de articole, materiale, recenzii, informaţii despre cele mai actuale probleme ale limbii şi literaturii române, istoriei românilor, filosofiei, psihologiei, moralei creştine, sociologiei, statului şi dreptului, economiei, ştiinţelor naturale, agriculturii, învăţământului, artelor etc.
La “Viaţa Basarabiei” au colaborat peste 120 de scriitori, poeţi, ziarişti, eseişti, istorici, filologi, jurişti, avocaţi, preoţi, eoconomişti etc. Autorul subliniază că “Viaţa Basarabiei” este “o sursă valoroasă de informaţie” pentru ştiinţa contemporană (p. 23). Au fost publicate peste 1035 de poezii, povestiri, lucrări artistice, 506 lucrări cu privire la istoria românilor şi istoria universală, geografie, arheologie, etnografie, 336 de fotografii, hărţi şi alte lucrări iconografice.
De asemenea, autorul subliniază că revista “Viaţa Basarabiei” a educat o nouă pleiadă de poeţi şi scriitori basarabeni, precum au fost: Liuba Dumitriu, Sergiu Grosu, Radu Gyr, Teodor Nencev, Alexandru Robot, Nicolae Spătaru, Dominte Timonu, Vlad Cavarnali, Olga Cruşevan, Nicolae Costenco, Pan Halippa, Petru Ştefănucă, Bogdan Istru, Vasile Luţcan, George Meniuc, Sergiu M. Nica, Octavian Sargeţiu, Mihai Boboc, Ion Buzdugan, Constantin Ciopraga, Lotis Dolenga, Anton Luţcan, Iacov Slavov, Andrei Tibereanu şi mulţi alţii. De fapt, creaţia mai multor scriitori basarabeni n-a fost studiată sau cercetată până în prezent. A venit timpul să cercetăm şi să valorificăm creaţia scriitorilor, istoricilor, savanţilor din perioada interbelică. Fiecare din intelectualii basarabeni trebuie să cunoască poemele Elenei Dobrosinschi, “poezia albastră”, “paternalistă” a Olgăi Cruşevan, “Nostalgia” şi “Durerea” doamnei Lotis Dolenga; “Transnistria” lui Sergiu Grosu sau “Chemarea brazdei” a lui Pan Halippa. Revista “Viaţa Basarabiei” ne-a păstrat o literatură autentică, tânără, patriotică, de o valoare inestimabilă, care trebuie să fie astăzi valorificată şi apreciată.
După părerea dlui Şpac, revista “Arhivele Basarabiei” a devenit centrul principal de cercetare şi oglindire a istoriei românilor în Basarabia. Colaboratorii acestei reviste, Toma Bulat, Constantin Tomescu, Leon Boga, Nicolae Moroşanu, Gheorghe Raşcu, Ştefan Ciobanu, Teodor Porucic, Petru Ştefănucă, Emil Gane, Visarion Puiu, Nicolae Iorga, Ion Pelivan, Aurel Sava, Paul Mihailovici şi mulţi alţii, au depistat o serie întreagă de documente, iar mai apoi le-au publicat în această revistă. Au fost editate peste 200 de stoluri de documente cu genericul “Arhivele Basarabiei”. Fiecare număr al acestei reviste este ca o comoară pentru ştiinţa istorică contemporană. În prezent este imposibil de a elabora o istorie a românilor din Basarabia fără a valorifica documentele, materialele şi informaţiile publicate în “Viaţa Basarabiei” şi “Arhivele Basarabiei”. De exemplu, istoricul Toma Gh. Bulat a selectat şi a publicat în această revistă peste 40 de loturi de documente, printre care se pot menţiona: “Pagini triste din istoria Olteniei (1807-1808)”, “Scrisori de boieri din vremea ocupaţiei ruseşti”, “Diviziunea proprietăţii rurale în ţinutul Hotinului după desfiinţarea raialei”, “Acte basarabene, 1786-1840”, “Din istoricul târgurilor moldoveneşti: Fălticeni şi Tecuci”, “Cişmelele din Bucureşti la 1811” şi altele. Pe de altă parte, după cum arată autorul Ion Şpac, profesorul Constantin Tomescu de asemenea a cercetat şi a publicat mai multe categorii de documente, articole, studii din istoria bisericii basarabene. Unele documente, precum sunt: “Acte de la mănăstirea Curchi, jud. Orhei”, “Cartea pastorală din 1792”, “Înlesniri şi scutiri pentru preoţi”, “Numiri vechi moldoveneşti uitate” şi multe altele, şi astăzi au o însemnătate foarte mare pentru istoria Bisericii din Basarabia. Un loc mai important revine prezentării lucrărilor despre istoria românilor. Revista “Arhivele Basarabiei” a publicat mai multe opere, manuscrise, semnate de Nicolae Iorga, inclusiv “Istoria românilor prin călătorii” (1929, nr. 2, p. 108); “Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a românilor” (1929, nr. 3, p. 114-115); “Cronicile turceşti ca izvor pentru Istoria românilor” (1930, nr. 3, p. 368-369). De asemenea au fost publicate lucrările “Unirea Basarabiei” de Ştefan Ciobanu; “Autonomia Basarabiei” de Al.Boldur; “Emigraţia polonă şi revoluţia de la 1848” de P.Panaitescu; “Veşminte pentru Basarabia” de C.Tomescu; “Dreptul de patronat în Biserica Ortodoxă Română” de Toma Bulat etc. Analizând monografiile dlui Ion Şpac şi alte documente publicate în “Arhivele Basarabiei”, m-am gândit la faptul că doi istorici români, savanţi de talie europeană, precum au fost Ştefan Bulat şi Constantin Tomescu, au făcut pentru ştiinţa istorică din Basarabia în 1929-1938 mai mult decât a realizat un Institut al A.Ş.M. timp de 20 de ani. Arhivele Basarabiei au avut noroc de contribuţia istoricilor din perioada interbelică, ceea ce  nu se poate spune despre starea Arhivelor Republicii Moldova în etapa contemporană. Starea fondului arhivistic din R. Moldova este catastrofală. În 20 de ani Serviciul de Stat de Arhivă (V.Isac) şi Arhiva Naţională a Republicii Moldova  (P.Vicol) nu doar că n-au putut edita vreo culegere de documente, aşa cum făceau T. Bulat şi C. Tomescu, ci nici n-au preluat documentele spre păstrare, deoarece Voronin, Tarlev şi Greceanâi n-au alocat banii necesari construirii depozitelor necesare pentru păstrarea documentelor. De problema arhivelor statului, cu părere de rău, nu se ocupă nici Alianţa pentru Integrare Europeană. Ar fi bine ca guvernanţii noştri să studieze monografiile dlui Ion Şpac şi să vadă cum lupta pentru păstrarea documentelor arhivistice şi valorificarea lor Guvernul României interbelice.
Monografiile dlui Ion Şpac au o însemnătate nu doar teoretică, narativă, ci şi practică. Ele ne ajută să studiem mai profund şi multilateral dezvoltarea ştiinţei istorice din Basarabia în 1918-1940.
Nouă nu ne rămâne decât să-l felicităm pe dl Ion Şpac cu ocazia zilei sale de naştere şi să sperăm că, acum, când Istoria românilor a devenit o forţă puternică de educare şi dezvoltare a vieţii culturale, ştiinţifice şi spirituale, arhivele statului, solicitate de savanţii cercetători, vor fi păstrate şi valorificate în toată plinătatea lor şi în limitele dorite de savanţii din Republica Moldova.

Anton MORARU,
dr. hab. în istorie, prof. univ. (Chişinău),
Ludmila CHICIUC,
 prof. univ. (Cahul)
   
Vizitatori: 1278226
sus

© 2014 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD