Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     
 
Prima Forul Democrat al Românilor

Forul Democrat al Românilor
Cetăţi
Inapoi
 
   
Somnul raţiunii naşte monştri |  Versiune tipar
Nu bănuiam că discut cu o lichea...Sunt şi eu frapat de josnicia „... suverane”. Orbul găinii a afectat-o grav de tot, publicând aberaţiile unui grafoman român-antiromân. Nu am citit şi nu o să pun mâna vreodată pe această publicaţie de scursură.Dar, ceva timp trecut, vorbisem cu un vecin, un bun prieten care mă întreabă: „Ai citit „... suverană” de azi?” Zic, nu, ştii că nu o citesc, mi se face greaţă. Îmi zice: „În chioşcuri dispare dis-de-dimineaţă, nu o găsesc”. Zic, mare pagubă... „Ei, trebuie să citeşti, să fii la curent”, îmi zice. Şi mi-am amintit de un articol al lui Cheianu, despre publicaţiile semnate de Mihai Conţiu. După Declaraţia consiliului US în „Timpul”, apele s-au limpezit. Şi mai mult citind „L.A.” de la 15.02.07. Mărturisesc, pe insul respectiv îl ştiu de vreo 7-8 ani, s-a oploşit pe la atelierele noastre, până când colegul meu de atelier l-a mătrăşit. Insul ne zicea că ba este de la revista „Academia Caţavencu”, ba că are propriul ziar, că iată-iată îi soseşte chimirul cu dolari şi alte baliverne turnate în frumoasa limbă română. L-am mai văzut de două-trei ori pe la barul US, la masa de pomenire a marelui pictor Andrei Sârbu, la întâlnirile Uniunii...
Şi nu bănuiam că discut cu o lichea. Isaia CÂRMU, artist plasticP.S. Mihai, ceea ce faci e urât de tot. Nu ne pângări neamul şi ţara, că pângărit vei fi. Du-te acasă, eşti sânge din sângele nostru (oare?!), te vom ierta cu o condiţie: nu juca tananica comuniştilor! Fără stimă,I.C.Lupta cu monştrii trezeşte raţiuneaCristalele din lacrimile poetului desluşite de Grigore Vieru ne călăuzesc spre ieşirea din labirint. Cred că-i un motiv de a ne bucura că, în lupta cu monştrii care vorbesc de existenţa lor prin atacurile brutale asupra adevăratelor valori ale neamului, se încadrează întreg poporul nostru într-o activă Mişcare de Renaştere Naţională.Încerc să-mi exprim protestul faţă de întuneric prin această fabulă: Cioroii şi porumbelulMai marii peste păsări azi se cred cioroii. Semănători de întuneric ca strigoii, Răsfrâng o dureroasă umbră în lumină,Vrând lumea s-o cuprindă de o jale plină. După cârâitul infernal, soarele se pierde.Că poporul vine, toată lumea crede. De aud pe cineva, peste Prut să treacă,Îşi scot veninoase ghearele din teacă. Atacă pe-ntuneric, înarmaţi cu coase, Ciupind hapsân din pradă, până dau de oase.Ţara îmbrăcată-n negru totParcă-i pregătită de prohod. Un porumbel ce soarele cătaVede ce dezastru e în ţara sa. Nu putu cu asta să se-mpaceŞi veni cu un mesaj de pace: - Doresc ca cei de-un neam cu mine,Precum se şi cuvine, să trecem cu glorieAceeaşi filă de istorie. - Noi mai avem de gândit,Cârâi un cioclu năpârlit.Şi toată lumea păsărească, Referendum face, să hotărască.În sfârşit din Parlament Răsună un avertisment:- Noi, cei mari, aici jurămPe cei mici să-i ajutăm. Dacă o să fiţi ca noi, Hrană veţi găsi-n gunoi, Să avem cu toţi un port –Tot ce-i alb, ungem cu glod,Să uitaţi a ciripi, Învăţaţi a croncăni,Că de nu, veţi pieri voiŞ-or rămâne – doar cioroi!Cu infernul ne-mpăcat,Porumbelul alarmatSpre cer zborul şi-a luat Şi-a chemat cocoarele,Din capcană să sloboadă soarele.Morala: Lichelele sunt gata să-i sugrume pe toţi cei care caută adevărul.Elena COSTIN, s. Donici, OrheiParaziţiiPe dânşii nu-i cunoaşte nimeni. Ei apar pe neaşteptate, ca la semnul unei baghete magice la prima vedere, pe care doar când o priveşti mai îndeaproape, îţi dai seama că e cât se poate de banală şi de prost orientată. Dar mai ales când vezi pumnul care o ţine, nu te mai miri deloc că titirezii fac piruete care de care mai anapoda şi mai lipsite de sens.Tot ce spun ei nu le aparţine, sunt născocirile unei minţi bolnave, care, de atâta răutate şi neputinţă de a face ceva bun şi durabil, s-a asfixiat. Dar cu ultimele ei convulsii dirijează nişte sfârleze retrograde, care nici nu ştiu pe ce lume se află. Una dintre ele, un oarecare tovarăş Ronţiu, s-a cam pus pe Cronţiu, dar în urma acestui Tronţiu s-ar putea să rămână nu doar fără dinţi, ci să-şi înghită şi limba cu tot cu venin. Or, noi nu ne facem nici o grijă în privinţa tovarăşului, să-i spunem simplu, Tonţiu, căci el va fi tras de sforicică exact cât îi va trebui celui cu bagheta. Iar cel cu bagheta, care are o minte osoasă şi anchilozată în rele, nu va avea nevoie de el prea mult timp. Pentru că este un adevăr foarte banal şi cunoscut de când lumea: pe trădătorii de Patrie, pe mercenarii de toate culorile, pe lichelele şi licheluţele de toate calibrele nu-i iubeşte nimeni. Dar mai mult ca toţi ceilalţi îi dispreţuieşte în primul rând stăpânul lor, cel pe care-l slujesc şi care le plăteşte. Oricât de fără scrupule ar fi stăpânul /stăpânii, chiar şi lui / lor le provoacă scârbă şi greaţă aceste puroaie de pe ultima treaptă a... Iadului (să nu uităm că anume în ultimul cerc al Infernului i-a situat Dante pe trădătorii de Patrie).Pretinsele lor cunoştinţe de ordin filosofic şi literar nu fac nici două parale, şi nimic şi nimeni nu le dă dreptul să se erijeze în judecătorii unor personalităţi de valoare, cunoscute şi apreciate demult de opinia publică de la noi şi de pe tot mapamondul, cum sunt: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Alexandru Moşanu, Gheorghe Ghidirim, Ion Costaş, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Anatol Codru, sau să-şi permită să vorbească cu un dispreţ provocat de o neagră invidie despre cunoscuţii scriitori şi oameni de suflet ales: Andrei Strîmbeanu, Iurie Colesnic, Nicolae Rusu, Ion Melniciuc, Gheorghe Paladi, Constantin Tănase, Andrei Vartic, Mihai Morăraş, Ion Fiodorov, Ştefan Trofim… E de domeniul ridicolului ca nişte cucuie împăiate să se împăuneze până într-atâta! Cred că aceste giruete, care se învârt când le suflă (la ureche)...stăpânul lor, i-au întrecut demult aşteptările, şi probabil chiar l-au şi deziluzionat cu aberaţiile pe care le fac pe cont propriu deja.
Că ce şi-or fi zis matracucile: dacă stăpânul ne-a permis, să profităm şi noi...uitând că nu sunt decât nişte buboaie pline cu venin şi că trebuie să se întindă doar cât li-i patul dat de stăpân. Că dacă, Doamne fereşte, îl supără pe stăpân, n-o să-i mai scape nici pălăria mâncată de moliile invidiei a tovarăşului Tonţiu!În ce priveşte credinţa în Dumnezeu, de care vorbea numitul Pălărie cu găuri făcute de gândurile lui negre, se vede de la o poştă că n-o au nici cât negru sub unghie. Căci, dacă ar avea măcar puţină credinţă, ar tăcea chitic în faţa acestor mari oameni care au muncit toată viaţa, au fost călcaţi de maşini, au stat în faţa tancurilor sovietice, au sărit din maşini incendiate în faţa Ministerului de Interne, au scris şi au editat atâtea cărţi, că în orice altă Ţară ar fi putut fi milionari. Dar iată că măria sa Nimicnicia în persoană îi atacă pe Creatori! Aşa ceva, suntem convinşi, n-a văzut nici Parisul! Când le citeşti rândurile râgâite şi observi cum se bat pe burtă unul pe altul de plăcere, fericiţi că le-a venit momentul să iasă din anonimat, vezi de la o poştă a cui mână lungă, că trece peste mări şi ţări, şi diabolică, căci i-a deportat pe părinţii şi buneii noştri în “Siberii de gheaţă”(vorba cântecului pe versurile lui Grigore Vieru), îi dirijează. Şi ai impresia că toată viaţa au aşteptat o singură clipă: să iasă la iveală. Şi nu oricum, ci urcându-se pe bunul nume al cuiva, pe destinul, pe viaţa, pe durerile, pe rănile cuiva, scuipând în ele de sus şi murdărindu-le. Asta numesc ei a ieşi în lume, pentru a se afirma. Pentru că ei nu ştiu a crea, a lupta şi a învinge pentru un ideal. Pentru ei e străin chiar şi acest gând. Ei sunt nişte anonimi, care vor să se impună fără trudă, fără să transpire, fără a zidi. A te impune prin distrugere este filosofia lui Satan, pe care ei o venerează, unica pe care o cunosc şi o acceptă, şi de care se ţin cu amândouă mâinile. Ceea ce nu ştiu ei este că aceasta nici filosofie măcar nu-i, pentru că adevărata filosofie ţine numai de Bine.Cine sunt ei, de unde vin, care li-s rădăcinile? Nu veţi afla niciodată. Ce au făcut până acum, unde au fost, ce-au creat, pentru ce au luptat, pentru ce i-a durut inima (dacă au avut inimă)? Şi de data aceasta veţi fi dezamăgiţi de răspuns. Pentru că chiar dacă au avut inimă, la sigur, au spurcat-o în aşa măsură, umplând-o cu tot felul de bârfeli, pe care le-au adunat pe la baruri, inclusiv la barul Uniunii Scriitorilor, şi cu venin, încât au uitat de mult ce înseamnă inimă şi suflet.Vor mai înşira mulţi gogoşi şi de acum înainte, căutând naivi şi proşti care să le...înghită. Oamenii cinstiţi însă i-au înţeles de mult, li s-a acrit de născocirile lor ca de mere pădureţe şi indignarea lor n-are margini. Suntem sunaţi în fiecare zi de zeci de cititori, care ne întreabă dacă mai publicăm materiale împotriva unor escroci, trântori şi măscărici care se bălăcesc până la epuizare în propria prostie.Cum au apărut pe neprins de veste, aşa vor şi dispărea. Iar cei care au fost şi care sunt, începând cu Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Alexandru Moşanu, Gheorghe Gidirim, Ion Ungureanu, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Anatol Codru şi terminând cu cel mai tânăr creator de valori, vor rămâne şi în continuare să lupte cu toate năpârcile şi păduchii, dar în primul rând cu mâna care-i trage de aţă, şi vor crea şi în continuare, între un atac şi altul, între o luptă şi alta, din rănile lor, perle de o nemaivăzută şi nepreţuită frumuseţe.Nina JOSUBehăitul lui Ion BerlinskiMoldova suverană din 23 februarie curent, la rubrica Dictatura intelectualilor-scriitori, inserează, în prima pagină, un articol semnat de redactorul-şef, dl I. Berlinski, intitulat: Vai de biet Cimpoi, sireacul, cum se dă de-a berbeleacul! O parafrazare mediocră a unui vers genial din Doina lui Eminescu: Vai de biet român, sireacul, înapoi tot dă ca racul. Redactorul-şef începe articolul său filosofic. Cităm: Naţiunile mari se comportă ca bandiţii, iar naţiunile mici se comportă ca târfele, spune un mare regizor american… Recunosc, mie-mi displace comunistul şi antiromânul Vladimir Voronin. Îmi displace şi pentru că nu-şi respectă cuvântul dat. Cu toate astea însă, repet încă o dată cele spuse la televiziune: Ştefan cel Mare i-ar pune o notă bună pentru faptul că a avut curajul să renunţe la vizita atotputernicului Vladimir Putin şi nu a admis federalizarea Republicii Moldova. Dar chiar şi fără asta, niciodată nu mi-aş permite să-l numesc, fie şi indirect, o târfă, doar pentru faptul că stă în fruntea unui stat mic, precum e Republica Moldova. Îi cerem dlui I. Berlinski, în replica ce cu siguranţă va urma, să ne dezvăluie numele marelui regizor american şi să ne spună unde, când a auzit sau a citit această insultă odioasă la adresa ţărilor mici şi a preşedinţilor acestora.
Astăzi nu e o problemă contactarea, în câteva secunde, a unui regizor, fie şi din America. În caz contrar vom considera că acel regizor se numeşte… Ion Berlinski. Cităm mai departe: Dar aici ar mai fi de adăugat că naţiunile mari dau tonul şi pe alte planuri, cum ar fi ştiinţa, literatura, arta, cultura, ideile şi civilizaţia în general. Şi de cele mai multe ori naţiunile mai mici preiau epigonic sau fură majoritatea acestor lucruri de la naţiunile producătoare de progres autentic şi behăie că, de fapt, ele au descoperit toate lucrurile geniale pe Pământ. Dacă e să vorbim de cultură şi literatură, de exemplu, România este o copie trasată (sic!) la indigo a Franţei sau o sinteză compilată a culturii europene. Iată încă o mostră de denigrare a României care, tocmai în aceste zile, e învinuită de autorităţile de la Chişinău pentru faptul că behăie referitor la problema Basarabiei, la nulitatea Pactului Ribbentrop-Molotov. I. Berlinski încearcă să ne bage în subconştient că: România este o copie trasată la indigo a Franţei sau o sinteză compilată a culturii europene. Adică, nici nu există! Cum nu există, să zicem, o altă ţară mică, o târfă şi ea, Israelul, pentru anumite ţări arabe. Oare n-ar fi fost mai corect să scrie că România, ca şi alte ţări, învaţă de la Franţa? De ce să fure? Precum şi Franţa, la rândul ei, învaţă de la alţii, inclusiv de la români. Voltaire, de exemplu, îl considera pe Dimitrie Cantemir o enciclopedie a Orientului, care a influenţat literatura şi cultura franceză, precum şi pe cea occidentală în general. Sunt oare trasaţi la indigo, furaţi de aiurea: Neculce, Ureche, Milescu-Spătarul, Miron Costin, Cantemir, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale, B.P. Hasdeu, Sadoveanu, Rebreanu, Blaga, Bacovia, Arghezi, Brâncuşi, Enescu, Porumbescu, Iorga, Ionescu, Beligan, Gheorghe Zamfir, Eliade, Cioran, Coandă, Păulescu, Palade, Petrache Poenaru (inventatorul stiloului), lăcaşurile de cult şi neîntrecutul folclor românesc?... Statul Atena, pe timpul lui Pericle, dar şi mai târziu, (circa 180 000 de locuitori), cu o suprafaţă aproximativ ca cea a municipiului Chişinău, o târfă, cum ar zice marele regizor american, a dat lumii titani ca: Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan, Socrate, Platon, Aristotel, Phidias, Anaxagora, Empedocle, Democrit, Solon, Strabon, Herodot… A întemeiat Liceul, Academia, a creat sculpturi şi temple considerate minuni ale lumii, învăţând, la rândul ei, de la civilizaţiile anterioare. I. Berlinski se lamentează filosofic: Ce să mai zicem despre noi, cei din R. Moldova, a câta copie şi care este originalul compilat sau copiat?Dar noi, cei din R. Moldova, nu suntem trup din trupul României? Oare istoria noastră începe la 1990? De ce acest nihilism antiromânesc de tip Ion Gonţa şi Valeriu Senic? Articolul dat, precum şi altele, abundă în injurii, calomnii, inconsecvenţe, procese de intenţie făcute preşedintelui Mihai Cimpoi şi US, lui Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Anatol Codru şi altora, de parcă redactorul-şef nu numai că nu citeşte ceea ce semnează pentru tipar, ci nu citeşte nici chiar cele scrise de el. A transformat conflictul său personal cu Nicolae Dabija într-o problemă naţională. Scriitorii care încearcă să-şi susţină colegii de breaslă sunt etichetaţi ca necreştini, plagiatori, compilatori, haită, stalinişti perverşi, naţionalişti extremişti, Niazov, Lukaşenko, calomniatori, poetul Anatol Codru a devenit Tolea Condrov, Nicolae Dabija – Nicolae Ciobanu, etc., etc. Ca la uşa cortului. Ba chiar dacă nu iei partea nimănui, tot ţi se toarnă o căldare de zoi în cap. A păţit-o marele nostru regizor de teatru, ex-ministrul culturii Ion Ungureanu. Mihai Conţiu, aşa hodoronc-tronc, fiindcă e bărbat tare, cum ni-l recomandă I. Berlinski, îl scuipă în faţă pe acest om, scriind că el, Ion Ungureanu, nu e un Andrei Şerban. Fireşte că nu-i. Şerban n-a montat la viaţa lui nici o piesă naţională, pe când Ungureanu a creat o şcoală naţională de teatru. Regret că, împreună cu Mihai Cimpoi, odată, am călcat pragul casei lui Conţiu. Regret că, în mod naiv, îl credeam atunci când mă întâmpina la US cu aprecieri unse cu miere referitoare la scrisul meu, la persoana mea, pe care, chipurile, el o apăra... pe la toate mesele de la terasa US. Dl Conţiu loveşte într-o mare personalitate a culturii noastre fără s-o ştie, ca un killer. Habar n-are ce înseamnă Ion Ungureanu pentru renaşterea noastră naţională, pentru teatrul românesc din Basarabia, pentru promovarea dramaturgiei noastre naţionale clasice, contemporane şi a celei universale, atât la noi, cât şi în fosta Uniune Sovietică. Orice intelectual cinstit va sune că arta teatrală moldovenească se împarte în cea de până la Ungureanu şi cea de după el. În plin îngheţ brejnevist, acest mare regizor şi patriot s-a lăsat alungat de la Teatrul „Luceafărul”, pe care îl conducea - spectacolul său „Minodora” a fost interzis chiar în seara premierei, alte trei spectacole de ale sale au fost interzise şi ele -, dar n-a acceptat compromisuri. Caz fără precedent, i-a fost distrusă coloana sonoră a tuturor spectacolelor sale. Autorităţile comuniste de la Chişinău îl persecutau în permanenţă, intervenind la Moscova pentru a-i interzice să monteze în teatrele sovietice în general. Ivan Bodiul, prim-secretar al CC, a interzis turneul Teatrului Armatei de la Moscova cu spectacolul Sfânta sfintelor de Ion Druţă în montarea lui Ion Ungureanu. Aceşti satrapi mai sunt şi azi în viaţă.Nu ştiu dacă îi spune ceva dlui Conţiu numele actorului, regizorului şi directorului de la Teatrul „Vahtangov” din Moscova, Mihail Ulianov, dar într-un articol publicat în revista „Teatr”, din 1978, acesta îl aşază pe regizorul Ion Ungureanu alături de cei patru mari regizori sovietici, apreciaţi în întreaga lumea: Gheorghi Tovstonogov, Iuri Liubimov, Oleg Efremov şi Anatoli Efros. Dar iată ce scrie alt mare om de teatru, de data asta din Bucureşti, Valentin Silvestru, în România literară din 20. 06. 1985: Văd, singur, „Sfânta sfintelor” de Ion Druţă la Teatrul Armatei (din Moscova - n.n.), spectacol emoţionant despre poezia trecutului, despre dăinuire şi eternitatea valorilor morale. Se joacă de nouă ani. Nu-mi ajunge jumătatea cealaltă de noapte ca să stau de vorbă cu regizorul Ion Ungureanu, om de mare distincţie sufletească, foarte instruit, fire autentică de artist, căruia îi admir poezia, rigoarea şi dramatismul acut al montării.. Nu ne îndurăm să ne despărţim. Nu-mi vine să mă despart de un om cu un suflet atât de bogat. Şi un talent atât de puternic. Cu ceva timp în urmă i-am sugerat, chiar l-am rugat pe dl Conţiu să-şi ceară scuze, public, pentru interviul său cu Preşedinte României, Traian Băsescu, publicat în aceeaşi Moldovă suverană. Un interviu imaginar, insultător, de o impertinenţă rar întâlnită. Nu m-a ascultat, fireşte.Acum îi spun din nou: faptul că fotografia sa şi cea a Preşedintelui Voronin apar zilnic în Moldova suverană nu-i dă dreptul s-o facă pe justiţiarul, să insulte oamenii fără nici un motiv. Îl sfătuiesc să renunţe la gândul de a-i arăta lui Nicolae Dabija cum ştie dânsul să bată ca oltenii. Eu nu i-aş dori acestui ziarist, zice-se, venit de la Bucureşti, să vadă ce mână grea are un oltean sadea din Basarabia. Degeaba ne ameninţă Conţiu cu bătaia. Numărul celora care vor să-şi recapete cetăţenia română, să se unească cu Ţara, e de peste un milion. Mai bine şi-ar cere scuze de la Ion Ungureanu, de la Grigore Vieru, care zace la reanimaţie cu al doilea infarct, de la alte persoane pe care, de fapt, nu le critică, ci le denunţă, pentru a fi arestate. Scuza lui ar fi un prim pas spre revenirea sa la acel Mihai Conţiu pe care noi l-am primit, la Chişinău, frăţeşte, crezând că într-adevăr vine de la Bucureşti. Andrei STRÂMBEANUVocabularul de şatră se revarsă din „M.S.”În Republica Moldova s-a oploşit un specimen din România, căruia i se poate spune conuţap cu pălărie... peste coarne. Au fost, sunt şi vor fi români în Basarabia. Dumnezeu ne arată printre ei şi de cei cu zoile la gură. „M.S.”, în preajma alegerilor, adună şătrari cu Prutul la mijloc şi... insultă, instigă lumea la sfadă. S-a văzut cum tătarii s-au pricopsit de atenţie... pentru sluj... De ce să n-o facă lată... şi pletosul de peste râul lacrimilor noastre?!Ştie acest ţap că basarabenii au ce-i spune şi că au şi un drept în a înţelege limba, istoria şi cum este viaţa şi cum cată să fie fără conu târâie coamă?!Sireacă ţară de a ajuns să ne înveţe un prăpădit cum să ne facem istoria şi... comerţiul, arta...Plânge tipul după banii... României. Daţi-i să audieze ce spune rusul naţionalist la radioul („svoboda”) la 15.02.2007 (orele 18.00-19.00) şi cum să-şi vadă într-adevăr Ţara...Nasc şi lepădături în spaţiul nostru. Să le ducem la marginea... mării cu tot cu şătrarii de la „M.S.”.Iov RUSNAC, pedagog, s. Bulboaca, r-nul BriceniDuşmanul Nr. 1 al regimului VoroninRău s-a speriat Voronin şi regimul lui că toţi basarabenii se vor uni într-o mişcare naţională, îşi vor redobândi cetăţenia românească... Şi atunci? La început comuniştii refuzau să înregistreze mişcarea FDRM. Dar au intervenit forţele democratice din SUA şi comuniştii au cedat. Apoi au început atacurile directe la persoana lui N. Dabija, ca iniţiator şi organizator al mişcării. La început îi foloseau în atac pe ziariştii comunişti locali. Apoi au găsit cozi de topor din România, în persoana lui M.Conţiu, care toarnă zoi şi varsă venin comunist în capul liderului acestei mişcări patriotice, la care a aderat o mare parte a populaţiei din R.M. Dar a mai apărut pe capul lui Voronin o altă grijă – preocuparea preşedintelui Traian Băsescu de a găsi posibilitate de a acorda cetăţenie română tuturor doritorilor (aproape un milion) de cetăţeni ai R.M.Şi atunci Voronin şi acoliţii lui au hotărât să se răzbune pe Traian Băsescu, pe N.Dabija şi FDRM. Au pus problema „moldovenismului” şi în România, pe malul drept al Prutului. Să facă probleme şi României. Şi s-au găsit cozi de topor şi în România, gata să toarne apă la moara lui Voronin. Unul dintre ei s-a declarat chiar strănepotul lui Alecu Russo, care era basarabean. Numai că agramatul „strănepot” nu cunoaşte că Alecu Russo se considera român şi-i zicea limbii vorbite de el limba română. S-a gândit Voronin să-i atragă pe moldovenii din România, să le promită cetăţenie moldovenească, case de cultură de tip sovietic – cuiburi de nebunii, chiar înregistrarea lor în România ca „minoritate naţională moldovenească”, cu dreptul de a candida aparte la alegeri ca reprezentanţi ai unei noi etnii nerecunoscută până acum în România şi încă multe alte facilităţi. Zice Voronin, că el are relaţii bune cu Traian Băsescu, că relaţiile R.M. cu România sunt excelente şi guvernarea României va cădea de acord cu propunerea lui referitor la minoritatea moldovenilor până acum „discriminată” în România. Mai zice Voronin, că nu ştiinţa lingvistică are importanţă, ci cum „nărodul” îşi numeşte limba vorbită şi etnia la care aparţine. Aiureli şi halucinaţii pentru a-i adormi pe cei proşti.Ei falsifică tot ce le stă în cale. Minoritatea moldovenească pe care mizează Voronin, ajungând la putere în România, ar fi împinsă să facă o încercare de separatism, să se rupă de la România şi să se unească cu Republica Moldova. Şmecheria cu etnia moldovenească este un amestec în treburile interne ale altui stat. Avem un preşedinte lipsit de orice bun-simţ diplomatic. La toate şiretlicurile comuniste noi, membrii FDRM şi toată populaţia RM, trebuie să răspundem cu o şi mai mare consolidare şi lărgire a rândurilor mişcării naţionale, cu un dublu sentiment românesc, redobândind cetăţenia românească, dar cozile de topor, venite din România şi promovate de guvernanţi, trebuiesc fugărite de aici la mama dracului. La 25 februarie, curent, Voronin a demonstrat încă o dată poziţia sa prorusă. L-a felicitat călduros pe patriarhul Aleksii al II-ea cu ocazia împlinirii celor 78 de ani. I-a mulţumit pentru bune sfaturi, pentru „grija părintească” care o poartă pentru Republica Moldova. I-a mai dorit mari succese în consolidarea bisericii ruse. Acel patriarh al Moscovei care îi blagoslovea la luptă şi le dorea mari biruinţe în interesele Rusiei cazacilor şi mercenarilor în războiul din 1992 cu Republica Moldova, declanşat de Rusia. Pentru a sa „grijă părintească” faţă de R. Moldova a fost decorat cu cea mai mare distincţie a R. Moldova atunci când a vizitat ţara noastră, fiind invitat de V. Voronin. Dar vlădica Cantarian al R. Moldova spune braşoave preoţilor şi cetăţenilor că Biserica R. Moldova este autocefală şi nu se mai supune patriarhiei ruse. Asta-i toată sinceritatea marilor feţe bisericeşti faţă de creştini. Ştiind bine că mint, că se implică în politica imperială a Rusiei. Nu se tem nici de păcat, nici de Dumnezeu. Să le fie de bine. Domnul le va purta de grijă după merite şi fapte. Dumnezeu nu bate cu băţul. Aş dori ca gândurile mele să ajungă la toţi basarabenii de bună credinţă. T. Cucoş, Chişinău, membru al FDRM
 
 
Adaugă comentariu (5)
//1
Sabin 20 Decembrie 2007   
Sunt din Romania si suntem alaturi de voi, eui si toate familia mea care nu am incetam sa credem si NU VOM inceta sa credem in Unire, pana nu se va infaptui. Cu stima ~Sabin, Valcea
//2
Mama lui Sandel 17 Decembrie 2007   
interesant..penru copiii....Bravo...
//3
Mama lui Sandel 17 Decembrie 2007   
interesant..penru copiii....Bravo...
//4
Alina 17 Decembrie 2007   
da dada dada dada dada d ada dad a d....cred ca va fi voua inteesanta
//5
Vasile (computerhouse2999@yahoo.com) 22 Noiembrie 2007   
Mare adevar e in acest articol. Am citit intamplator niste articole de-ale acestui Contiu si m-am ingrozit de ce am vazut. Nu mi-am inchipuit ca un roman poate sa spuna asa ceva despre romani si sa-si bata joc de neamul lui facand jocul comunistilor. Sunt roman si ma simt rusinat de ce poate spune acest om, pur si simplu nu-mi explic de unde poate izvora atata ura pentru cei de acelasi sange cu tine. O paiata si un om de nimic atata pot sa spun despre el. Cand altii au murit in chinuri pentru limba si neamul lor vine acest pui de naparca sa scrie murdarii in spurcatul ziar al rusilor. Voi incheia cu vorbele lui Eminescu "Cine-au îndragit strainii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Si neamul nemernicia." Cei ce se zbat pentru aceasta revista (Literatura si Arta), fiti binecuvantati si sa va dea Dumnezeu as cum meritati !
 
Nume:
Comentariu:
Vizitatori: 1951577
sus

© 2017 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD