Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial
  
Testamentul lui Petru Soltan
   
La 22 august 1794 viceamiralul rus De-Ribas îl invitase de la Poltava pe Gavriil Bănulescu-Bodoni, arhiepiscop al Ekaterinoslavului (acolo erau mulţi moldoveni), ca să sfinţească locul unde urma să fie întemeiată Odesa. Viceamiralul alesese loc pentru viitorul oraş în drept cu satul moldovenesc Moldovanca (azi – un important cartier al Odesei) şi-l rugase pe unul dintre „ai lor” să sfinţească ceea ce urma să devină „cel mai important port” al noului imperiu la Marea Neagră.
Cu doi ani în urmă, graniţele ruseşti ajunseseră la Nistru şi imperiul îşi înălţase în localitatea românească Sucleia Veche o cetate din pământ şi trunchiuri, pe care o va numi Tiraspol.
Pentru ruşi istoria acestor locuri începe cu anii 1792 şi, respectiv, 1794. „Ei se mândresc cu două sute de ani de istorie, ironiza Petru Soltan, când istoria noastră în aceste locuri e de câteva mii de ani”.
Transnistria, care se întinsese în Evul Mediu până la Nipru, Don, Bug (cu Ţara Brodnicilor, Ţara Bolohovenilor, Ţara Valahilor din Cotul Donului), odată cu înaintarea ruşilor spre vest şi-a îngustat mereu graniţele şi spaţiul de vieţuire.
Citiţi cel puţin cele opt volume „Călători străini despre ţările române” şi-o să descoperiţi că toţi străinii care trec, începând cu secolul XIV şi până la începutul secolului XIX, către Crimeea sau Caucaz, prin spaţiile de dincolo de Nistru dau doar de localităţi valahe (moldoveneşti) şi tătăreşti şi nici barem de vreuna – ucraineană sau rusească.
Noi suntem cei mai vechi în aceste locuri.
La începutul secolului XX erau atestaţi în stânga Nistrului peste un milion de moldoveni/români (vezi Enciclopedia lui Efron şi Brockhaus).
Azi partea noastră de neam de dincolo de Nistru abia mai pâlpâie.
De la 1792 încoace, cu Transnistria am câştigat toate războaiele şi am pierdut toate păcile, sau invers. Fără ca populaţia de acolo să aibă vreo vină.
Consângenii noştri din stânga Nistrului reprezintă partea de românitate cea mai suferindă. Ei au fost mutaţi cu tot cu sate în Siberii şi Kazahstanuri, ucişi, deznaţionalizaţi cu forţa, lor li s-a smuls limba din gură, li s-au furat numele, etnia ş.a.
Azi, la Tiraspol şi Tighina, aceştia se tem să mai vorbească în limba părinţilor lor.
Acolo Războiul de Independenţă a Republicii Moldova însă nu s-a încheiat. Prima lui parte (1989-1992) a fost pierdută de comandanţi. Speram că partea a doua va fi câştigată de politicieni. Dar, după 1992, politicienii noştri au lăsat impresia că sunt tot de-ai lor, de-ai celora care declanşaseră războiul.
Cel mai mult a avut de suferit după încheierea „păcii” populaţia paşnică. Capătul suferinţelor ei încă nu se vede.  Îi sunt închise şcolile, îi este interzisă limba, îi este suprimat alfabetul, în biserici se oficiază doar ruseşte, moldovenii care lucrează dincoace de Nistru au nevoie de vize ca să ajungă la casele lor. Se face totul pentru ca populaţia românească de acolo să nu mai aibă niciun viitor.
Asta a fost cea mai mare durere a academicianului Petru Soltan, una dintre proeminentele personalităţi pe care le-a dat Transnistria Neamului Românesc.
Vă imaginaţi ca în aceste condiţii pământurile binecuvântate de dincolo de Nistru să mai dea culturii sau ştiinţei noastre un alt Eugen Doga, un alt Anatol Codru, un alt Vladimir Beşleagă, alţi Nichita Smochină, Nicolae Ţurcanu, Alexei Marinat, Vlad Ioviţă, Constantin Constantinov, Domnica Darienco, Iacob Hâncu (Ghinculov), Nicolae Sclifos (Sclifosovschi) etc.?!
Petru Soltan a fost un scut pentru Transnistria. I-a apărat valorile, limba, istoria, continuitatea valahă.
Societatea „Transnistria”, al cărei preşedinte fusese, a făcut totul ca despre durerile transnistrienilor să se ştie la Helsinki şi Bucureşti, la Bruxelles şi Moscova.
„Scopul separatiştilor este să se şteargă din Transnistria orice urmă de spirit românesc, să rupă populaţia de acolo de fraţii lor de dincoace de Nistru, de matca românească pentru a o deznaţionaliza mai uşor”, scrie academicianul P. Soltan într-un articol publicat în „L.A.” în 1996.
După 1991 fusese ameninţat că, dacă va încerca să ajungă la mormintele părinţilor săi de la Coşniţa, va fi arestat.
Dar el n-a ezitat. A scris, a vorbit mereu despre Transnistria, a ajutat copiii ei să-şi facă studiile în instituţii din România sau Republica Moldova.
Petru Soltan a fost învăţătorul care a învăţat toată viaţa. De aceea i s-a spus Învăţător al Naţiunii. A fost profesorul de la care am avut mereu ce învăţa. A fost o instituţie. Care, odată cu plecarea lui, nu s-a prăbuşit. Ci va continua să existe prin ucenicii săi.
Acesta e unul dintre marile merite ale savantului: că a umplut ţara cu discipoli.
Despre Petru Soltan scrisesem într-un eseu mai vechi că e un sultan al cifrelor, un Suleiman Magnificul al matematicii, care, cu descoperirile sale, cucerise lumea ştiinţelor exacte.
Recunoscut ca mare matematician în Germania (care i-a tradus manualele), România (ales Membru de Onoare al Academiei Române), Federaţia Rusă etc., numele lui devenise o carte de vizită a ştiinţei noastre, dar şi a Republicii Moldova în lume. După ce omul Soltan s-a mutat la Arhimede şi Aristotel şi, bănuiesc, pentru ca să se consulte în anumite probleme de subtilităţi matematice, savantul Soltan va rămâne în analele matematice atâta vreme cât vom mai avea nevoie de această ştiinţă.
A fost prietenul scriitorilor.
Era prezent la toate manifestările noastre din anii ’80.
De aceea n-a mirat pe nimeni apariţia prozei „Etrele” – o nuvelă de excepţie, în care prevăzuse la mijlocul anilor ’80 ceea ce urma să se întâmple în republică la sfârşitul anilor ’80.
A fost unul dintre cei mai harnici publicişti în perioada afirmării Republicii Moldova ca stat apărut pe ruinele URSS (cărţile:  „La porţile Babilonului”, „Între Scylla şi Charybda”, „Transnistria, lacrima mea”).
Combinase matematica aplicată cu literatura practică.
Înţelepciunea lui a ajutat să ne obţinem libertatea, independenţa faţă de imperiu, demnitatea necesară.
În preajma Congresului „Sfatul Ţării-2” de la 27 martie 2016 i-am făcut mai multe vizite.
În acele zile a cerut o audienţă la preşedintele Nicolae Timofti,  ca să-l convingă să demareze cu preşedintele României discuţii neîntârziate despre reunirea celor două state româneşti – cum le-ar sta cel mai bine – într-o singură Ţară. O vedea ca pe o unică soluţie pentru viitorul Basarabiei, dar şi al Transnistriei sale.
Acesta e, într-un fel, şi testamentul marelui savant şi gânditor care a fost şi care rămâne a fi academicianul Petru Soltan.
Nicolae DABIJA
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1612999
sus

© 2016 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD