Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial
Aşchii de cer (XXVIII)
  
1. Dumnezeu e o fiinţă-stare. El este Binele, cu toate sinonimele lui – Dragoste, Adevăr, Frumos, Dreptate, Armonie etc. – care locuieşte printre noi. 
2. Un basarabean deportat în Siberia, pe care îl întâlnisem acum câteva decenii la Irkutsk, îmi spusese: 
– Mă rog lui Dumnezeu în limba română. Şi doar cu Cel Rău mă cert în limba rusă. Mă înţeleg aşa mai uşor, şi cu Unul, şi cu celălalt. 
3. Basarabenii deportaţi aveau dreptul să ia cu ei în Siberia bagaje care nu trebuiau să depăşească 20 de kilograme. 
Cel de la Irkutsk a luat o icoană care cântărea 21 de kilograme. 
Trebuia să taie din ea o bucată. Aşa i s-a spus. 
Şi el i-a scos nişte cuie, pe care le-a lăsat acasă în noaptea când a fost surghiunit.
– N-am renunţat nici la o părticică din Dumnezeu. El ne-a ajutat să supravieţuim, să nu murim de străinie, de frig şi de foame, şi să revenim sănătoşi acasă. 
4. Evreii şi-au păstrat timp de două mii de ani identitatea datorită Torei.
„Tora” noastră e poezia lui Mihai Eminescu. Ea ne ţine împreună, ca neam, ca identitate, ca limbă.
Consângeanul nostru de la Irkutsk, după o manifestare cu poezii, s-a apropiat de mine ca să-mi spună o strofă din „Luceafărul”.
Aşa procedau vechii creştini, care, ca să se recunoască unul pe celălalt, când se întâlneau, rosteau fragmente de psalmi.
5. Abia învăţasem să scriu, când bunicul meu Ioan Dabija mă alesese dintre toţi nepoţii pe mine, pentru că făceam literele mari cât un sfert de foaie fiecare, ca să-mi dicteze scrisorile pe care i le scria fiului său, părintele Serafim, care făcea închisoare lângă Polul Nord. 
Începea cu „Bună ziua, măi băiete”. Dar imediat se corecta: „Nu, şterge ce-ai scris, că-i o prostie. Ai şters?”. „Da”. „Bine, atunci fii atent!”, îmi zicea şi-mi dicta aceeaşi frază: „Bună ziua, măi băiete. Uite-aşa. Acum e bine”. Niciodată n-am aflat diferenţa dintre cele două fraze care conţineau aceleaşi cuvinte. Mult mai târziu mi-am dat seama că deosebirea era enormă, ele fiind rostite cu tonalităţi diferite.
Iar eu trebuia să pun pe pagini intonaţiile, şi nu cuvintele. N-am reuşit nicicând acest lucru şi doar mărimea literelor i-ar fi sugerat într-un fel bunicului meu că acestea ar avea ceva din timbrul  vocii sale. 
Notez azi câteodată un cuvânt, apoi îl şterg şi-l scriu din nou, cu impresia pe care o avusese şi bunicul meu, că a doua oară acesta ar avea tonul ceva mai potrivit. 
6. La 1 decembrie 2016 a ars biserica din satul Climăuţi, raionul Donduşeni.
Preotul, părintele Sergiu Mariţoi, a încercat să salveze icoanele, cărţile, prapurii care luaseră foc. 
Acum stă, cu arsuri grave, în spitalul din Donduşeni. 
– De când Cel Rău a prins să se joace cu chibriturile, iată că ard şi biserici, îmi spune cu tristeţe părintele Sergiu.
În ultimii vreo zece ani, în spaţiul dintre Prut şi Nistru au ars patru biserici. 
Şi toate sunt ale Mitropoliei Basarabiei. 
De ce oare Diavolul le-ar iubi cel mai puţin anume pe acestea? 
7. Femeile sunt mai rezistente decât bărbaţii, pentru că bărbatul (Adam) e făcut din lut, iar femeia (Eva) – din os. 
8 Spre deosebire de oamenii deştepţi, care o fac câteodată pe proştii, proştii o fac pe deştepţii totdeauna. 
9. Celui care fură şi dă de pomană, pomana nu i se consideră binefacere, deoarece e obţinută prin păcat. 
10. Siria, în războiul ei civil, se zbate, stropind lumea cu sânge, ca o pasăre cu capul tăiat.
11. Nişte critici l-au admonestat dur pe William Shakespeare pentru că în una dintre piesele sale s-a abătut grav de la adevărul istoric. Or, în arhivele din Verona a fost descoperit un document care dovedeşte că Julieta n-a murit de tânără, ci ar fi ajuns o babă grasă, cicălitoare şi rea de gură, care i-ar fi mâncat sănătatea bietului Romeo, decedat de scârbă la o vârstă foarte înaintată. 
Desigur că dramaturgul nu trebuie iertat pentru atari abateri de-a dreptul revoltătoare (unul dintre ei propune chiar să fie scos din Istoria literaturii). 
Dar această ultimă noutate – se întreabă câţiva cititori naivi – în ce măsură poate deveni literatură?
12. Acolo unde se munceşte mult, este loc şi pentru scăpări sau chiar greşeli. Nicolae Iorga atenţiona că unde se munceşte este nevoie şi de măturători, iar unii se ocupă numai de aceasta. Măturători cât lumea, zidari – mai puţini. Dar rămân edificiile, nu molozul adunat în căuş. Iar istoria va reţine numele arhitecţilor şi al zidarilor, nu pe cel al gunoierilor de meserie. Cei care şi-au făcut o profesie din a observa greşelile altora, nu au timp de a le face pe ale lor. Inevitabilele resturi aruncate în gropile cu deşeuri, pe care aceştia le confundă voit cu munca de o viaţă a constructorilor, nu pot nicidecum substitui măreţia zidăriilor care rămân...
13. Intrăm cu doi amici într-o „Plăcintărie”.
Întrebăm: 
– Plăcinte cu brânză aveţi?
– Nu.
– Dar cu varză?
– N-avem.
– Dar cu dovleac?
– Nici de acestea nu avem.
– Şi-atunci ce fel de plăcinte aveţi?
– Avem numai plăcinte cu „tvorog”, cu curechi şi cu bostan. 
Să mai spună cineva că „limba moldovenească” nu există! 
14. A fi tânăr înseamnă a nu minţi. 
Această certitudine mă face să văd bătrâni care sunt tineri şi tineri cu inimi îmbătrânite.
15. Leg foarte greu prieteniile. Le dezleg şi mai greu. Un prieten parcă face parte din mine. În ziua când mă dezic de unul dintre ei, e ca şi cum m-aş dezice de o parte din mine. 
Cel mai dureros destinul m-a lovit în clipa în care m-a trădat un om la care am ţinut. 
16. Trăieşti aşa cum acţionezi.
Acţionezi aşa cum vorbeşti.
Vorbeşti aşa cum gândeşti.
Gândurile tale sunt fundamentul a toate, ele devin cuvinte, cuvintele se transformă în fapte, faptele se fac obişnuinţe, obişnuinţele alcătuiesc caracterul tău, iar caracterul, aşa cum afirmau anticii, îţi va modela destinul.
În rezumat: soarta ta ia naştere din gândurile tale.
Devenirea sau ratarea ta le-o datorezi.
Aici, în lumea gândurilor tale, eşti tu cel adevărat. 
17. Toţi oamenii la anumite vârste devin nostalgici. Sunt şi eu un nostalgic. Doar că eu nu am nostalgia trecutului, cu una a viitorului. 
18. Un ateu a nimerit zilele trecute în rai. 
Mirat de faptul că lumea de apoi există, acesta îl roagă pe Sfântul Petru: 
– Sfinte Petru, eu sunt ateu şi vreau să te rog să-i spui Celui-de-Sus să-mi acorde o audienţă, ca să-i dau nişte explicaţii…
Sfântul se duce la Dumnezeu şi-l anunţă:
– Te caută unul care afirmă că e ateu şi Te roagă să-l primeşti…
Dumnezeu, care tocmai se ridicase din tron ca să plece undeva, se uită grăbit la ceas şi-i zice Sfântului Petru:
– Du-te şi spune-i că Eu nu-s!
19. Auzim de multe ori oameni necăjiţi care spun: „M-a părăsit Dumnezeu”.
Dar Dumnezeu nu ne abandonează niciodată. Nici chiar când o merităm.
Noi suntem cei care-L părăsim.
Nu ar trebui să întrebăm atunci: „Unde eşti, Doamne?”, ci: „Unde sunt, Doamne, fără de Tine?”
Nicolae DABIJA
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1736675
sus

© 2017 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD