Prima   Contact   Harta  
Prima
  Ziarul
  Patrimoniul cultural
  Forul Democrat al Românilor
  Contacte
  Ultimul număr îl găsiţi aici!
Agenda culturală
vezi mai mult
Chestionar
Cit de des accesati situl nostru?
Vezi arhiva
     

Editorial
   
Aşchii de cer (XXVI)
  
1.    Nu poţi vedea chipul adevărat al unui om dacă acesta nu poartă, măcar din când în când, mască.
Câteodată un individ devine el însuşi abia atunci când îşi pune masca pe chip.

2.    Ca să reuşeşti în viaţă, lucrul cel mai important de multe ori nu este acela de a crede în Dumnezeu, ci de a-l face pe Dumnezeu să creadă în tine.

3.    Se afirmă că atunci când te rogi pentru alţii – copii, părinţi, prieteni –, acelora le merge bine.
Dar ţi-a trecut vreodată prin gând – când îţi merge bine – că cineva se roagă atunci pentru tine?

4.    Johann Sommer (1542-1574), poetul de la curtea lui Despot-Vodă (1561–1563), povesteşte că moldovenii sunt foarte bisericoşi, iar atunci când vor să înjure, o fac în ungureşte.
Şi iezuitul Ştefan Syanto (1540-1612) spune că ţăranii români din Transilvania îi înjurau pe iobagii lor doar pe ungureşte (în „Călători străini despre Ţările Române”, Ed. Ştiinţifică, B., 1970).
Şi-atunci de ce să ne mai mirăm de faptul că basarabenii de azi înjură, de regulă, ruseşte?
Se creează impresia că consângenii noştri dintotdeauna au înjurat şi înjură în alte limbi, pentru ca să nu-i înţeleagă Dumnezeu.

5.    Fiecare persoană seamănă până la urmă cu numele său.
Pavel Florenski afirma: „Spune-mi numele tău şi-ţi spun tot destinul”. Teologul rus sugera astfel că numele nostru nu este întâmplător. Că numele este clăditor de destin.
Filozoful parcă ar sugera că nu noi alegem numele copiilor noştri, ci Dumnezeu.
De multe ori am impresia că cei mai fericiţi dintre oameni sunt persoanele care îşi rezumă toate faptele vieţii într-un singur nume, ca şi cum şi-ar fi ales ei, cu mult mai înainte de a se naşte, numele lor.

6.    Dumnezeu îi dăruieşte fiecărui om la naştere câte un înger păzitor.
Când Cel de Sus se supără pe cineva, îşi recheamă îngerul şi-l lasă pe om de capul lui.

7.    Despre Prutul nostru: dacă ţi-i dat să ai o graniţă, de acum e mai bine să o ai în spate, decât în faţă.

8.    Dragostea e ca o pasăre ale cărei două aripi sunt bărbatul şi femeia; având doar o singură aripă, pasărea poate cădea lent, nicidecum – să se înalţe spre cer.

9.    Citesc într-o publicaţie că avem nevoie să primim patru îmbrăţişări pe zi, pentru a ne alimenta câmpul energetic necesar supravieţuirii, şi măcar o singură îmbrăţişare – pentru a nu ne simţi singuri.
Îmbrăţişările, susţin psihologii, ajută sistemul imunitar, vindecă depresia, reduc stresul, relaxează.
O îmbrăţişare, ni se mai spune, e un cadou atunci când o oferim.
Pe când eu cred că e şi un cadou pe care ni-l facem.
Îmbrăţişaţi-vă oamenii dragi, măcar o dată în an, dacă nu puteţi mai des, în felul acesta o să-i ajutaţi să supravieţuiască, ajutându-vă şi pe voi să supravieţuiţi.

10.    În SUA mi se spune că cel mai editat scriitor român e Ion Creangă. De ce? Pentru că şi acolo sunt copii.
Humuleşteanul e citit şi îndrăgit de toţi cei care au avut o copilărie, indiferent unde, indiferent când. Pentru că, de fapt, el scrie despre fiecare dintre ei. Copii fiind, au impresia că s-au scăldat în Ozana noastră, care poartă doar alt nume, că a furat cu noi cireşe, că a prins pupăza care ne trezea şi pe noi cu noaptea-n cap.
Îl citesc azi pe marele prozator ca şi cum aş reveni în copilărie.
Ion Creangă va fi iubit cât vor mai fi pe lume copii.

11.    Oamenii nu ştiu dacă Dumnezeu există şi din motiv că nu au ochiul cu care să-l vadă.
Nici bacteriile (microbii, protozoarele) nu ştiu dacă omul există, care este pentru ele prea mare, ca să-l poată vedea.
Acestea – atunci când el le respiră, striveşte, dezinfectează – doar îl bănuiesc.
De ce nu ne-am imagina coloniile de bacterii care ar edifica şi un fel de altare, la care ar promova cultul omului văzut sau nevăzut, unde s-ar ruga să le ierte păcatele, să le dăruiască ploaia aşa cum o înţeleg ele sau câmpuri roditoare cu toate cele necesare pentru viaţa lor efemeră?...

12.    Laudele nu adaugă nimănui talent, adaugă doar siguranţă în stăpânirea uneltelor.

13.    Am început să cred că fac bine ceea ce fac atunci când am descoperit câţi invidioşi am.

14.    Omul poate suporta de unul singur mai uşor o mare durere decât o mare bucurie. Există oameni care au murit şi din cauza unor bucurii, pentru că n-au ştiut cum să le împartă cu alţii.

15.    Un consângean îmi spune:
– N-am niciun duşman, şi n-am niciun prieten. Ca şi cum am murit.
Dacă mai aveţi duşmani, dacă mai aveţi prieteni – bucuraţi-vă! Înseamnă că mai trăiţi.

16.    Un vis se împlineşte cel mai greu atunci când eşti prea preocupat de el.
Prefă-te că l-ai uitat o vreme, că te-ai supărat pe el, că nu-ţi mai pasă, că nu te interesează, şi acesta – ca o domnişoară neglijată în toiul dragostei tale – îţi va sări numaidecât în braţe.

17.    Copilul plânge ca să o cheme pe mama, apoi îi surâde – ca să o reţină lângă el.

18.    Veşnicia e o neîntreruptă vremelnicie.

19.     Ce e fericirea?
Să faci în viaţă lucrul care-ţi place, şi să mai primeşti şi bani pentru asta.

Nicolae DABIJA
Patrimoniul cultural
Cetăţi
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari.
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod.
Mănăstiri
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429).
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici.
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova.
 
Vizitatori: 1562697
sus

© 2016 Literatura şi Arta.
Toate Drepturile Rezervate.

Tel. +373 22 21 02 12
Fax +373 22 23 82 17
Email: literaturasiarta_md@yahoo.com

Prima | Ziarul | Patrimoniul cultural | Forul Democrat al Românilor | Contacte | Ultimul număr îl găsiţi aici!
Creat de BRAND.MD