 |
Prima |
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
| |
|
|
|
Graniţa se mută lângă Chişinău
Săptămâna trecută Evgheni Şevciuk, preşedintele aşa-zisei republici moldoveneşti transnistrene, a semnat un decret prin care a inclus în componenţa „republicuţei” sale încă trei sate moldoveneşti, care se află în componenţa administrativă a Republicii Moldova.
Unul dintre ele e Varniţa, aşezare care are peste 5.000 de locuitori. Majoritatea varniţenilor maturi au luptat cu arma în mână contra separatiştilor. Odată intrată localitatea în componenţa Transnistriei, toţi cei care au luptat „contra statului” vor umple mai multe închisori separatiste.
Pentru noi Transnistria e dincolo de Nistru.
Pentru separatişti Transnistria e dincoace de Nistru. Şi dacă „graniţa” era în 1992 pe Nistru, acum ea e pe Bâc.
Harta nouă pe care şi-o croieşte E. Şevciuk, ca şi mutarea capitalei la Tighina, s-au făcut la sugestia Moscovei. „Dacă nu va intra în Uniunea Eurasiatică (URSS-2 – n. n.) Republica Moldova nu va putea evita un conflict militar”, a anunţat Dmitri Rogozin, reprezentant special al preşedintelui Rusiei, V. Putin, pentru Transnistria, calificând anticipat războiul cu care ne ameninţă ca pe unul dintre cei care vor să facă parte din Uniunea Eurasiatică şi cei care nu vor să facă parte.
La fel, în 1992, Federaţia Rusă etichetase luptele de la Nistru ca un conflict intern al Republicii Moldova: dintre moldovenii care doresc ca limba lor să fie de stat (cei din partea dreaptă a Nistrului) şi moldovenii care nu doresc ca limba lor să fie de stat (cei din partea stângă a Nistrului, majoritatea celor mobilizaţi cu forţa fiind moldoveni din satele Transnistriei).
E scenariul pe care Federaţia Rusă l-a aplicat deja în Osetia de Sud.
Acum ea îşi concentrează armatele, numite „gărzi populare ale rmn”, cu tancuri şi armament sofisticat, lângă Varniţa.
Acestea vor trage primele focuri de armă, ca să anunţe: „Armata moldovenească ne-a atacat”.
Că rmn se pregăteşte de război a devenit clar încă la 12 aprilie, când la Tiraspol a sosit inopinat Anatoli Serdiukov, ministrul Apărării al Federaţiei Ruse, şi acesta a dat ordine clare să fie lărgit aerodromul militar de aici, să fie înzestrate trupele ruseşti cu armament şi unităţi de transport moderne, să se desfăşoare manevre ale trupelor Federaţiei Ruse cu genericul: „Aplicaţii militare cu scopul de a contracara atacul armatelor teroriste ale Republicii Moldova”.
Declanşarea unui conflict militar pe teritoriul Republicii Moldova, cu eventualitatea ocupării de către trupele transnistrene a aşezămintelor statului de la Chişinău, va urmări zădărnicirea semnării de către Republica Moldova a Acordului de aderare la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, care urmează să aibă loc la Summitul de la Vilnius în luna noiembrie din acest an.
Calculele ruseşti sunt simple: aflându-se prinsă într-un conflict militar, ţara noastră nu va putea fi acceptată în anticamera Uniunii Europene, care e Parteneriatul Estic.
Federaţia Rusă n-a putut obţine pentru Republica Moldova alegeri anticipate, cu venirea la putere a partidelor revanşarde, şi atunci unica soluţie care i-a rămas pentru a stopa parcursul proeuropean al Republicii Moldova este provocarea unei confruntări armate.
Odată intrată în Uniunea Europeană, R. Moldova va ieşi din sfera de ocupaţie rusească, lucru pe care Federaţia Rusă nu i-l poate ierta, aşa cum nu ne va ierta vreodată pentru zecile de mii de basarabeni pe care i-a împuşcat, deportat, ucis prin foamete etc. Stabilitatea politică din Republica Moldova deranjează Moscova. Ei îi place să declanşeze războaie, ca după aceea tot ea să ne facă pacea.
Şefii noştri, în dorinţa lor de „pace”, în ultimii 20 de ani au cedat tot ce poate fi cedat obrăzniciei „fratelui mai mare”. Compromisurile pe care le fac cei de la guvernare sunt comentate de două decenii de către ministerul nostru de externe cu aceeaşi frazeologie laşă: „…este o nouă provocare separatistă care nu va avea nicio consecinţă juridică”.
Acum cred că o soluţie ar fi să începem să săpăm tranşee în jurul Chişinăului, ca să ne salvăm, în caz de atac, cel puţin deputaţii şi miniştrii, ca să nu ni-i facă Şevciuk prizonieri.
Căci – ce ne-am face noi fără de ei?!
Cine ar conduce lupta de partizani?!
Cine ar bea „şampania păcii” cu Evgheni Şevciuk?!
La Nistru nu e pace. Şi nu va fi atâta vreme cât nu vom avea garanţia trupelor NATO.
Vor avea oare conducătorii noştri curajul să recunoască acest adevăr?!Nicolae DABIJA
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
|
Cetăţi
|
Cetatea Soroca. Unicul monument de istorie si arta medievala moldoveneasca, ce s-a pastrat integral, asa cum a fost conceput de mesterii zidari. |
|
Cetatea Hotin. Cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului. |
|
Cetatea Albă. Cea mai veche cetate de frontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - Alba Iulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusii Belgorod. |
|
|
Mănăstiri
|
Mănăstirea Căpriana. Intr-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chisinau, se gaseşteuna dintre cele mai vechi manastiri din Moldova - Capriana (întemeiată în 1429). |
|
Mănăstirea Hâncu. În 1678, intr-o zona de codru, la izvorul rîului Cogîlnic (cca. 55 km vest de Chişinau), marele stolnic Mihail Hancu infiinţeaza, la rugamintea fiicei sale, o manastire de maici. |
|
Mănăstirea "Sfânta Treime", Saharna. Situată la 110 km nord de Chişinau, pe malul drept al rîului Nistru, mănăstirea "Sfînta Treime" de la Saharna este pe bună dreptate considerată printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din Moldova. |
|
|
 |
|
 |
|
|
|
|
|
|
Nr. 3 din 17.01.2008 |
|
FDRM EminescuMă uit „la blând Luceafăr...”Şi-l văd pe Eminescu.E „lacul codrilor albastru...”Sau poate-i Eminescu?„Lună, tu, stăpâna mării...”,Îl chemi pe Eminescu?Ce mic e Împăratul,Pe lângă Eminescu!E zbuciumată Tisa?O, nu! E Eminescu!„...Românul plânsu-mi-s-a...?E-n... |
|
|
Grigore Vieru răspunde la chestionarul “L.A.”:
Deschideţi ochii gândului Motto: „Între frânturile unui neam, cultura poate statornici acele legături ce nu se văd şi nu se pot împiedica.”Nicolae IorgaSunt întrebat cu ce sentimente mă despart de anul care a t recut. Cred că 2007 a fost un an blestemat pentru spaţiul dintre Nistru şi Prut. Blestemat prin... |
|
|
Poezii SOARTĂAdrian PĂUNESCU Ce mare erai, prietenule mare,ce mic eram şi mă călcai în picioare,ajută-mă, ajută-mă (strigai tot tu),cu mâna ca un cleşte, cu părul ca o boare,prieten mare, bun cu fiecare, până la-mbrăţişarea zdrobitoare. În satul de câmpie, umed, în care,... |
|
|
Dimensiuni leibniziene în gândirea şi creaţia lui Eminescu
Prezenţa ideilor şi a motivelor leibniziene în manuscrisele eminesciene, fie şi ca reflecţie constructivă, dovedeşte o receptare matură a gândirii filosofice din partea regelui literaturii române.Menţionarea numelui lui Leibniz sau a unor motive leibniziene pune accentul pe latura... |
|
|
Digresiune sentimentală Aurelian Dănilă s-a născut la 26 decembrie 1947, dar diferite acte oficiale şi inerţiile calendarice ale familiei mai indică naşterile lui Aurelian la 1, 9 şi 19 ianuarie 1948. La fiece sfârşit de an prietenii îl întreabă delicat: acum… când?... Se are în vedere: când, pe ce dată... |
|
|
Risipirea întru cultură
Ce reprezintă această carte neobişnuită? La primul nivel – denotativ – e un dialog a doi oameni de cultură în care-şi povestesc „întâmplările predestinate”, viaţa, destinul, „cercul” biografic sau bibliografic, CV-urile, precum zicem azi, în era calculatoarelor, a integrării şi globalizării.Interesându-ne, cum e... |
|
|
O sărbătoare foarte tristă
(Gala Premiilor UNITEM – 2007) Această sărbătoare, ce a luat naştere din iniţiativa criticilor de teatru şi urma să aibă loc anual la 27 decembrie de ziua actorului, era menită să aducă o rază de bucurie într-o petrecere de zile mari pentru oamenii de teatru din R. Moldova.E o manifestare preluată după modelul... |
|
|
Datine şi credinţe de Bobotează Boboteaza este cea mai mare sărbătoare religioasă din câşlegile de iarnă după Crăciun, fiind o veche sărbătoare creştină întru amintirea Botezului lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în râul Iordan, principalul râu al Palestinei. Bobotezei în popor i se mai zice... |
|
|
În căutarea duşmanilor norodului Lucian Blaga spunea că întâiul act de laşitate a occidentalilor faţă de noi, românii, a fost încă la 271, când Aurelian a părăsit Dacia Traiană romanizată, lăsându-ne de izbelişte în faţa puhoaielor de barbari migratori. De atunci mereu am fost trădaţi. Ştefan cel Mare nu o... |
|
|
Româniana – Bartok Compozitorul maghiar Bela Bartok (1881 - 1945) este reprezentant de frunte al pleiadei şcolii componistice a secolului XX. Înnoind lexiconul muzical, Bartok a creat opere pătrunse de o profundă şi inspirată sinceritate, ca punct de plecare al căror a servit valorificarea folclorului, şi în... |
|
|
Între nuvelă şi roman
Am citit cu legitimă curiozitate cartea “Între lună şi soare” a lui Dumitru Mămăligă şi constatăm din capul locului interesul pe care ni-l provoacă o seamă de nuvele cam uşor detaşabile de la acel tot întreg care ar fi cazul să constituie un roman autentic.Chiar ne-au plăcut... |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Forul Democrat al Românilor |
|
|
|
|
|
|
